România se împarte în cei care nu reușesc să-și cumpere strictul necesar și să asigure pâinea pe masă familiei și cei care au indemnizații speciale ce ajung la 20.000 de euro pe lună. În momentul de față, nu există un ajutor garantat pentru români, salariul minim pe economie nu acoperă cheltuielile zilnice.
În mediul privat, majorări de salarii de 10%
O treime dintre companiile prezente pe piaţa din România vor creşte salariile cu procente cuprinse între 6% şi 10%, în acest an, context în care doi din zece angajaţi (19%) doresc majorări de peste 20%, reiese dintr-o cercetare de specialitate. Datele Randstad Romania HR Trends 2024 arată că discrepanţa cea mai mare între ceea ce oferă organizaţiile şi ce îşi doresc angajaţii este în intervalul de creştere a salariului de peste 20%, preferat de 19% dintre angajaţi, dar care reprezintă o opţiune doar pentru 1% dintre angajatorii români.
Conform cercetării, beneficiul financiar acordat cel mai frecvent este telefonul mobil (81%), urmat de bonusurile bazate pe performanţă individuală (80%), dar 17% dintre companiile respondente le oferă angajaţilor şi participare la profit.
De asemenea, soluţia care predomină în rândul companiilor pentru a răspunde provocărilor legate de forţa de muncă este cea de a oferi programe de training (68%), în timp ce 96% dintre angajaţi vor un echilibru între viaţa personală şi viaţa profesională.
Salarii majorate cu 20% la medici
Salariile de bază ale personalului care ocupă funcţii din domeniul asistenței sociale, precum și ale personalului TESA din unitățile și centre de asistență socială cu sau fără personalitate juridică se majorează cu 20% faţă de nivelul salariului de bază aferent lunii decembrie 2023. Această majorare se acordă în două tranșe egale, începând cu data de 1 martie 2024, respectiv 1 iunie 2024.
Ordonanța de urgență a Guvernului majorează și salariile de bază ale personalului din sănătate, precum și cele ale personalului TESA din sănătate, creșterea urmând să se facă tot eșalonat. De majorări vor beneficia și 235.611 de medici, farmaciști, biologi, chimiști, fizicieni, registratori medicali, statisticieni medicali și personal auxiliar-sanitar, personal TESA.
România, penultimul loc din UE, potrivit Eurostat
Cu 10,4 euro pe oră, România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.
Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.
„Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.
Scumpiri cu 40%
În perioada de inflație puternică, adică între septembrie 2020 și decembrie 2023, cheltuielile cu întreținerea locuinței, în care sunt incluse și cele cu energia, au avut cea mai mare creștere – aproape 58%.
Asta înseamnă că, la finele anului trecut, o familie de doi adulți cu doi copii de școală trebuia să cheltuie, în medie, 762 de lei pentru întreținerea locuinței. Suma este cu aproape 280 de lei mai mare pe lună față de septembrie 2020 și cu 210 lei față de 2021.
Pentru mâncare, cheltuiala a ajuns să fie cu 40% mai mare și s-a ajuns la 2.100 de lei. Asta înseamnă 20% din totalul de 10.154 de lei cât e valoarea coșului de consum pentru un trai minim decent.
În concluzie, deși Executivul are în plan indexarea pensiilor și a veniturilor minime pe economie în raport cu inflația, acest lucru nu mai este valabil, întrucât vorbim despre fluctuații mari de preț, iar rata medie a inflației nu este același lucru cu scumpirile alimentare. Așa cum arată și Eurostat, plătim prețuri ca în Germania, însă în privința salariilor suntem pe penultimul loc.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
