Salariile în țara noastră nu reușesc să acopere nici la jumătate nevoile esențiale pentru supraviețuire. Mâncarea, facturile sunt tot mai scumpe, iar calculele făcute de Institutul Național de Statistică (INS) spun că cu mai puțin de 7.000 de lei o familie poate trăi bine, însă realitatea arată că ar fi nevoie de cel puțin 10.000 de lei, adică 2.000 de euro pentru că mulți au rate la case.
Potrivit celei mai recente statistici făcute de INS, cheltuielile medii au crescut cu 10,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2023, în termeni nominali, 7.301 lei pe o gospodărie, reprezentând 2.918 lei pe o persoană, în creştere cu 5,7% pe o gospodărie, respectiv cu 5,3% pe o persoană, faţă de trimestrul II 2023. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 9,5%, iar cele pe o persoană cu 9,6%. Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul III 2023, de 6.432 lei pe o gospodărie (2.571 lei pe o persoană) şi au reprezentat 88,1% din veniturile totale, în creştere cu 463 lei pe o gospodărie faţă de trimestrul II 2023. Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 10,6%, iar cele pe o persoană cu 10,7%”, arată datele INS.
Veniturile băneşti medii lunare au fost, în trimestrul III 2023, de 6.829 lei lunar pe o gospodărie (2.729 lei pe o persoană) în creştere cu 6,3 % faţă de trimestrul II 2023, iar veniturile în natură de 472 lei lunar pe gospodărie (189 lei pe o persoană), în scădere cu 2,3% faţă de trimestrul II 2023.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 5.034 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă de trimestrul II 2023 cu 2,3 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.403 lei lunar pe o gospodărie (19,2% în trimestrul III 2023, respectiv, 20,8% în trimestrul II 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,5% în trimestrul III 2023, respectiv, 7% în trimestrul II 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,5% atât în trimestrul III 2023, cât şi în trimestrul II 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5% în trimestrul III 2023, respectiv, 5,5% în trimestrul II 2023).
În trimestrul III 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuieli băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4025 lei lunar pe o gospodărie (62,6%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor de 2.054 lei pe o gospodărie (31,9%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (cheltuieli băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) de 91 lei pe o gospodărie (1,4%).
Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.352 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,6%).
Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 533 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 13,3%, de cele pentru transport în valoare de 370 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 9,2% în cheltuielile totale de consum medii lunare şi de cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 290 lei pe o gospodărie precum şi de cheltuielile pentru băuturile alcoolice şi tutun în valoare fiecare de 289 lei pe o gospodărie, cu ponderi în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,2% fiecare.
Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de 8 lei pe o gospodărie (0,2% din cheltuielile totale de consum medii lunare).
Tichetele de masă au ajuns un colac de salvare pentru angajați în fața inflației
Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puținele instrumente eficiente în lupta cu inflația care erodează tot mai mult puterea de cumpărare. Pe acest fond, piața tichetelor are șanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiția ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susțină dreptul firmelor de a le oferi angajaților aceste beneficii, fără să le impună noi taxe și impozite.
Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.
Este una dintre puținele măsuri menite să susțină puterea de cumpărare a angajaților, într-un an în care inflația va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creșterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.
,,În sectorul bugetar, statul va oferi o creștere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puține companii care vor oferi angajaților creșteri salariale peste nivelul inflației’’, afirmă Adrian Negrescu, analist Frames.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
