Decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de a retrage medalia olimpică a gimnastei americane Jordan Chiles și de a o acorda sportivei românce Ana Maria Bărbosu ridică întrebări serioase despre imparțialitatea arbitrilor, în contextul relațiilor de afaceri ale arbitrului președinte cu România.
De-a lungul istoriei, mulți sportivi au fost forțați să returneze medaliile olimpice. După cum explică NBC News, „Jordan Chiles este o raritate în istoria olimpică: un sportiv forțat să returneze medalia din motive altele decât o încălcare a regulilor de dopaj.” Vezi Alexander Smith, „Cazul lui Jordan Chiles este neobișnuit. Majoritatea medaliilor olimpice returnate sunt pentru trișare.” NBC News (12 august) (disponibil la https://nbcnews.to/4dnpJfs).
Cei interesați vor să știe mai multe despre decizia din 10 august 2024 a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (CAS) de a retrage medalia de bronz a gimnastei americane Jordan Chiles, în favoarea gimnastei românce Ana Maria Bărbosu.
Problema de fapt este cunoscută de mulți. Nu există nicio dispută că panelul de arbitraj inițial a judecat greșit performanța lui Chiles, neacordându-i credit pentru unul dintre salturile sale. Federația Internațională de Gimnastică, organul de guvernare al gimnasticii, a fost de acord. În consecință, Comitetul Olimpic Internațional a ajustat scorul lui Chiles și i-a acordat medalia de bronz. Pentru detalii suplimentare, vezi Juliet Macur, „Jordan Chiles a pierdut o medalie de bronz pentru că o contestație a fost depusă cu patru secunde întârziere,” N.Y. Times (11 august) (disponibil la https://bit.ly/3SI66Gs).
România a făcut ulterior apel împotriva acestei decizii la CAS, argumentând că cererea către Federația Internațională de Gimnastică a fost depusă cu câteva secunde întârziere.
Panelul CAS, format din Hamid G. Gharavi, arbitrul președinte din Franța și Iran; Philippe Sands KC, reprezentând Marea Britanie, Franța și Mauritius, și Song Lu din China, a hotărât în favoarea româncei Bărbosu și a decis că cererea depusă în numele lui Chiles a fost într-adevăr tardivă.
Ca rezultat, panelul CAS a ordonat Comitetului Olimpic Internațional să restabilească scorul original al lui Chiles. (Decizia CAS este descrisă la https://bit.ly/3M4bEY2.) Statele Unite au făcut apel în numele lui Chiles, susținând că cererea a fost depusă în termenul limită și că nu li s-a acordat suficientă notificare a deciziei CAS și nu au avut ocazia să fie ascultați. Jovonne Ledet, „Un nou videoclip dovedește că cererea lui Jordan Chiles a fost depusă la timp,” Real 103.9 (12 august) (disponibil la https://ihr.fm/46NiURU).
Este oare independența arbitrului pusă în discuție?
Comunicatul CAS nu menționează cum sau dacă părțile au fost informate că arbitrul președinte al CAS, Gharavi, servește în prezent ca avocat pentru România în disputele sale în fața Centrului Internațional pentru Reglementarea Disputelor din Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale.
Relația lui Gharavi cu România a început cel puțin în 2011, când a fost numit de către reclamantul american într-un caz împotriva României. Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants Inc. și Alfa El Corp. v. România (Caz ICSID Nr. ARB/10/13) (2015) (disponibil la https://bit.ly/4di1eQx). În 2016, la aproximativ un an după încheierea acelui caz, Gharavi a început să reprezinte România în procedurile ICSID, câștigând într-un caz această primăvară. Nova Group Investments B.V. v. România (Caz ICSID Nr. ARB/16/19)(13 iunie) (disponibil la https://bit.ly/4diPrRX).
În două cazuri suplimentare ICSID, Gharavi servește ca avocat principal – vezi Aderlyne Ltd. v. România (Caz ICSID Nr. ARB/22/13), un proiect de energie regenerabilă în curs de desfășurare disponibil la https://bit.ly/4dCX9X0 – și/sau lucrează alături de consilierii guvernului român. EP Wind Project (Rom) Six Ltd. v. România, (Caz ICSID Nr. ARB/20/15) (disponibil la https://bit.ly/3LZEj0B).
Ideea că cei care soluționează disputele trebuie să fie liberi de prejudecăți și capabili să emită o hotărâre în favoarea oricărei părți este o piatră de temelie a arbitrajului. Ghidurile IBA privind conflictele de interese în arbitrajul internațional (25 mai) (disponibil la https://bit.ly/4cpXziy). Conform CAS R33, „fiecare arbitru trebuie să fie și să rămână imparțial și independent față de părți și trebuie să dezvăluie imediat orice circumstanță care ar putea afecta independența sa față de oricare dintre părți.” Disponibil la www.tas-cas.org/en/arbitration/code-procedural-rules.html.
Problema este dacă un arbitru olimpic care reprezintă în prezent o țară pe scena globală poate soluționa un caz care implică un gimnast din acea țară, într-un mod imparțial. Este realist să ne așteptăm ca un astfel de arbitru să decidă împotriva intereselor acelei țări sau a gimnastului acelei țări, care în acest caz este reprezentat de Federația Română de Gimnastică?
Oamenii rezonabili ar putea fi de acord că aceste aspecte ar fi trebuit prezentate părților implicate în dispută înainte ca Hamid Gharavi să fie selectat ca arbitru președinte. Putem doar spera că aceste aspecte vor fi ridicate în procedura de apel CAS.
Unii s-ar putea întreba dacă relația arbitrului cu România este una care ar putea da arbitrului un interes financiar sau personal semnificativ într-una dintre părți sau în rezultatul cazului – un conflict de interese din categoria „Lista Roșie Non-Waivabilă”. Vezi Ghidurile IBA privind Conflictele de Interese menționate mai sus, la pagina 15.
Această situație aduce în atenția globală întrebarea ce restricții, dacă există, ar trebui impuse arbitrilor CAS în ceea ce privește independența și imparțialitatea lor în ochii părților.
Un arbitraj este la fel de bun ca arbitrii săi. Pare să fie necesară o examinare mai atentă a acestui caz, în beneficiul atât al lui Jordan Chiles, cât și al Ana Maria Bărbosu.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
