Consiliul Secuiesc i-a trimis premierului Nicolae Ciucă o scrisoare în care cere autonomia teritorială a zonelor cu populație majoritară maghiară.
La această scrisoare se face referire într-o declarație a președintelui Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák. Declarația lui Balázs Izsák este prezentată într-o știre de pe site-ul Hirado din Ungaria.
Potrivit acestei surse, Balázs Izsák a susținut o conferință de presă la data de 22 decembrie 1989, în municipiul Sfântu Gheorghe. Consiliul Național Secuiesc dorește să ajute România să fie primită în Schengen amintindu-i angajamentele pe care România le-ar fi uitat, a afirmat Balázs Izsák. „Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a spus Balázs Izsák. Iar unul dintre angajamente s-ar lega de Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei. Articolul 11 din Recomandarea 1201 arată că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale „au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului”.
“Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială”, a susținut Balázs Izsák.
Consiliul Secuiesc vrea să trimită cererile și în Parlamentul României
La conferința lui de presă a participat și deputatul József Kulcsár Terza. Deputatul a promis că va prezenta documentul elaborat de Consiliul Național Secuiesc în Parlamentul României. Jozsef-Gyorgy Kulcsar este deputat de Mureș. Acum un an, în decembrie 2021, deputatul se remarca printr-o declarație în care susținea că Ziua Națională a României, 1 Decembrie, este pentru maghiari o „zi de doliu”.
Știrea difuzată de site-ul Hirado nu spune dacă premierul Ciucă a primit scrisoarea menționată de Balázs Izsák. De asemenea, nu se precizează dacă premierul României a avut vreo reacție la cererea acestuia.
Un document privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost discutat în Parlamentul României în anii 2004 și 2012. În ambele situații, documentul a fost respins la votul din Parlament.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
