Consiliul JAI (Justiție – Afaceri Interne) va avea prima reuniune oficială a anului 2024 în perioada 3 – 4 martie iar pe agenda acestei reuniuni nu figurează nici extinderea Spațiului Schengen, nici vreo analiză asupra situației României sau a Bulgariei.
În ziua de luni, 4 martie 2024, este programată componenta Justiție a Consiliului JAI, aici fiind cadrul în care, eventual, s-ar putea discuta și s-ar putea vota primirea României sau a Bulgariei în Spațiul Schengen. Dar în ziua de 4 martie 2024, pe agenda reuniunii de la Bruxelles sunt indicate cu totul alte teme. Reuniunea de pe componenta Afaceri Interne va fi condusă de Annelies Verlinden, ministrul Afacerilor Interne, și Nicole de Moor, secretar de stat pentru Azil și Migrație, ambele din Belgia (întrucât Belgia este țara care deține președinția Consiliului UE în primul semestru al anului 2024).
Sub conducerea celor două femei – politician din Belgia, Consiliul JAI va discuta despre „starea generală a Spațiului Schengen. Miniștrii se vor concentra în special pe rezultatul primei evaluări Schengen, care a vizat lupta împotriva traficului de droguri în UE. În plus, miniștrii vor discuta despre evaluarea implementării reglementărilor European Border și funcționarea Frontex”.
La mijlocul zilei de 4 martie se va discuta despre implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și despre războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.
La finalul zilei de 4 martie se va discuta despre „dimensiunea externă a migrației”, despre lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate.
Apoi, miniștrii Justiției din țările JAI, sub conducerea ministrului belgian, Paul Van Tigchelt, „vor dezbate o propunere legislativă privind regulile minime de prevenire și contracarare a traficului ilegal de migranți și apoi se vor orienta către aspectele cooperării judiciare ale luptei împotriva drogurilor și a crimei organizate”.
În partea a doua a zilei de 5 martie 2024, miniștrii de Justiție din țările UE, împreună cu procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, vor discuta despre „lupta împotriva impunității legată de războiul de agresiune al Rusiei”.
Este posibilă și o discuție despre „Barometrul Schengen+”. Acesta reprezintă un instrument care monitorizează funcționarea Spațiului Schengen „prin prezentarea unei imagini de ansamblu asupra implementării priorităților politice convenite precum și riscurile și vulnerabilitățile care amenință un spațiu de libertate, securitate și justiție care funcționează bine fără frontiere interne. Acesta permite identificarea și deciderea cu privire la răspunsurile coordonate ale UE”. Barometrul Schengen+ din martie 2023 conținea informații despre gestionarea frontierele externe ale UE, despre managementul migrației, azil, întoarcere, politica de vize și securitate internă, precum și rezultatele evaluărilor recente ale țărilor Schengen.
La discuțiile din zilele de 4 – 5 martie 2024 vor lua parte miniștrii de Interne și de Justiție din țările UE membre Schengen, precum și reprezentanții țărilor Schengen care nu sunt membre UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. România va fi probabil reprezentată de miniștrii Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu.
Cele mai pesimiste estimări sugerează că, în privința integrării complete a României și a Bulgariei în Spațiul Schengen, un nou vot se va organiza abia în anul 2025.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
