Pe 30 august, Comisia Europeană a aprobat finanțarea construrii podului peste Dunăre de la Brăila. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a mai precizat că odată cu decizia Comisiei Europene se dă „undă verde” decontării facturilor pentru lucrările de construire a podului, care au fost deja demarate. „Solicitarea de finanţare, transmisă în scurtul meu mandat de ministru interimar al fondurilor europene, la finalul lunii mai a acestui an, a fost ieri aprobată de Comisia Europeană şi vom putea imediat începe decontarea facturilor din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare”, a anunțat Eugen Teodorovici pe contul său de Facebook. Potrivit ministrului Finanțelor, „este cel mai ambițios proiect de infrastructură din România din ultimele 3 decenii”. După ce va fi construit, podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, având o deschidere centrală de 1.120 metri.
„Golden Gate” de Brăila – Galați, proiect amânat cu anii
Proiectul construirii unui pod peste Dunăre care să facă legătura între zona Galați – Brăila și Tulcea datează din anii 80. În 1995-1996 a fost vehiculată la Galați o promisiune electorală a PDSR, pentru construirea unui pod peste Dunăre la Galați. Era un pod suspendat, asemenea „Golden Gate”, o imagine care a impresionat electoratul de stânga, dar proiectul a fost abandonat după alegerile din 1996. Oricum această variantă tehnică nu era fezabilă, deoarece la Galați albia Dunării are o lățime de peste 900 de metri și investiția ar fi fost mult mai mare decât la Brăila, unde lățimea Dunării este de trei ori mai mică. În 2003 a existat un prim proiect de construire a podului de la Brăila de către o companie din China, dar acel proiect a fost blocat la Ministerul Transporturilor, condus la vremea aceea de Miron Mitrea. Proiectul a fost reluat în 2013, cu prilejul elaborării Masterplanului General de Transport. A fost o competiție de proiecte, între construirea tunelului pe sub Dunăre la Galați, proiect al primarului Galațiului, Marius Stan și podul peste Dunăre de la Brăila, proiect susținut de președintele CJ Brăila, Gh Bunea Stancu. A câștigat proiectul podului suspendat de la Brăila, care a fost trecut în Masterplanul General de Transport al României şi care face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient”.
Lucrări realizate de companii din Italia și Japonia
Proiectul a fost demarat de către Guvernul Cioloș și Guvernul Grindeanu, care au actualizat studiile existente la CNAIR, iar în perioada Guvernului Tudose a fost organizată licitația pentru proiectarea și construirea podului, care a fost câștigată de Asocierea Astaldi S.p.A. (Italia) – IHI Infrastucture Systems Co. Ltd. (Japonia). Valoarea totală a lucrărilor este de 1.995.932.000 lei, fără TVA. Durata contractului este de 48 de luni din care 12 luni proiectare și 36 luni execuție. Perioada de garanție a lucrărilor va fi de 120 luni. Lucrările au fost demarate anul trecut și ar trebui ca în anul 2022 podul peste Dunăre de la Brăila să devină operațional.
Un pod de 2 km, suspendat la 38 de metri deasupra Dunării
Podul suspendat, va avea o lungime totală de 1.974 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri și două deschideri laterale de 489 si 364 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 metri de la nivelul de inundații maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigație pe Dunăre. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lățimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,7 metri. Carosabilul va avea lățimea de 22 metri şi va fi alcătuit din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lățime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri lățime, două acostamente de 1,5 metri lățime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lățimi de câte 2,8 metri fiecare.
CONEXIUNI RUTIERE
Podul de la Brăila va asigura fluența traficului rutier pentru transporturile de mărfuri între nord-estul țării și Portul Constanța, dar și o rută mai scurtă pentru turiștii care călătoresc spre Litoral și Delta Dunării. Ministerul Transporturilor a promis construirea unui drum expres între Brăila-Galați și Focșani, care ar urma să fie continuat în Dobrogea de un drum expres până la Constanța. În zona podului peste Dunăre, drumul principal, Brăila – Jijila, va avea o lungime de 19 Km şi va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, cu o lungime de 4,3 km, va fi prevăzut cu o bandă de circulaţie pe sens. Acest drum urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal, Brăila- Jijila, şi se va intersecta cu DN22, Smârdan-Măcin.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor: „Este cel mai ambițios proiect de infrastructură din România din ultimele 3 decenii, cu o lungime de aproape 2 kilometri. Construcția podului a început la finalul anului trecut și va avea, pentru întreaga regiune Brăila, Galaţi, Tulcea și Constanţa, imense beneficii economice, sociale și de mediu”
