Comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Ylva Johansson, a declarat, în ziua de 13 iunie 2024, înainte să înceapă Consiliul JAI, că „are așteptări” ca România și Bulgaria să fie integrate complet în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu frontierele lor terestre, înainte de finalul anului 2024.
Comisarul european Ylva Johansson a prezentat, în fața jurnaliștilor, câteva estimări asupra evoluției situației României și a Bulgariei, înainte de deschiderea lucrărilor Consiliului JAI, care se desfășoară în perioada 13 – 14 iunie 2024 la Luxemburg. „Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și-a exprimat, joi, așteptările că va exista o decizie privind abolirea frontierelor terestre interne Schengen pentru Bulgaria și România până la sfârșitul anului”, a anunțat agenția oficială de presă a Bulgariei, BTA.
Momentul limită indicat de Ylva Johansson ar fi, așadar, finalul anului 2024. Situația din prezent este că România și Bulgaria sunt integrate în Schengen doar cu granițele lor aeriene și maritime. Această integrare parțială este cea care fusese decisă în Consiliul UE la finalul anului 2023, dar fără să aibă loc un vot pe acest subiect în Consiliul JAI. Procedura de până acum era ca acceptarea completă a unei țări în Schengen să fie votată în Consiliul JAI și să existe unanimitate la vot (deci să nu apară niciun veto din partea țărilor deja membre).
Actuala reuniune JAI, din Luxemburg, din 13 – 14 iunie, nu are pe ordinea de zi subiectul extinderii Spațiului Schengen. Conform programului care a fost anunțat pe internet, “în ceea ce privește Schengen, Comisia Europeană își va prezenta Pachetul Schengen 2024 privind starea Spațiului Schengen. Miniștrii vor defini apoi prioritățile pentru ciclul Consiliului Schengen 2024-2025”.
O temă aflată însă pe agenda reuniunii din 13 – 14 iunie este aceea a migrației. După cum se știe, fenomenul migrației ilegale a fost principala acuzație pe care Austria a formulat-o la adresa României și Bulgariei iar pe baza acestei acuzații Austria și-a justificat, până acum, refuzul de a accepta România și Bulgaria, cu drepturi depline, în Schengen. Cu privire la migraţie, discuţia din actualul Consiliu JAI se poartă după ce, acum o lună, UE a adoptat Pactul privind migraţia şi azilul, care aduce o reformă cuprinzătoare a cadrului juridic al UE în materie de azil şi migraţie. Planul privind aplicarea acestui Pact a fost aprobat de Comisia Europeană la data de 12 iunie 2024.
“La aproape 40 de ani de la crearea spațiului Schengen, miniștrii vor aproba Declarația Schengen, cu angajamentul de a se asigura că funcționarea Spațiului Schengen rămâne adecvată pentru provocările actuale și viitoare”, anunță programul reuniunii JAI din Luxemburg. Din Consiliul JAI fac parte miniștrii de Interne (pentru componenta Afaceri Interne, cea unde se votează și pentru extinderea Spațiului Schengen) și miniștrii Justiției (pentru componenta Justiție).
Următoarele reuniuni JAI, după cea din perioada 13 – 14 iunie 2024, sunt prevăzute în perioadele 10 – 11 octombrie și 12 – 13 decembrie 2024. Pentru aceste ultime două reuniuni, programul preliminar încă nu a fost anunțat.
Un rol important în introducerea subiectului Schengen pe agenda JAI îl are Consiliul UE. În cel de-al doilea semestru al anului 2024, Președinția Consiliului UE o va asigura Ungaria. Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a anunțat, acum trei săptămâni, la Târgu Mureș, că un obiectiv important al Ungariei este integrarea completă a României în Schengen.
Unul din obiectivele importante ale preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene este ca România să obţină statutul de membru al zonei Schengen. Este şi interesul naţional al Ungariei şi este interesul întregii naţiuni”
Péter Szijjártó,
Ministrul de Externe al Ungariei
Chestorul de poliție Marian Tutilescu a condus Departamentul Schengen din Ministerul Afacerilor Interne al României între anii 2009 – 2014, iar în prezent este expert asociat la New Strategy Center. Acum, Marian Tutilescu este de părere că România are șanse să fie primită complet în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu frontierele terestre, până la finalul anului 2024.
Austria a folosit cifre despre migranți ilegali care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Argumentul a fost că acele cifre vin de la poliția austriacă. Continui să cred că la sfârșitul acestui an vom adera la Spațiul Schengen inclusiv cu frontierele terestre”
Marian Tutilescu,
Fost șef al Departamentului Schengen din MAI
Argumentele Austriei împotriva României au fost mai degrabă un pretext, dar nu există certitudinea privind momentul când Austria va accepta România în „Land Schengen”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
