Comandantul forțelor armate norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen, susține într-un interviu acordat agenției de presă Bloomberg că NATO are la dispoziție doar doi-trei ani pentru a se pregăti înainte ca Rusia să își recâștige capacitatea de a lansa un atac convențional împotriva alianței nord-atlantice, potrivit hotnews.ro.
Mai multe țări NATO estimează că Rusia are nevoie de cel puțin încă un deceniu pentru a-și reface capacitățile militare, care au fost reduse de războiul din Ucraina. Însă, Kristoffersen crede că această estimare este greșită, iar industria rusă se descurcă mult mai bine decât se aștepta.
„La un moment dat, cineva a spus că va dura 10 ani (până când Rusia își va reconstitui capacitatea ofensivă), dar cred că ne-am întors la mai puțin de 10 ani din cauza bazei industriale care funcționează acum în Rusia”, a declarat Kristoffersen pentru Bloomberg, citat de The Kyiv Independent.
„Va dura ceva timp, ceea ce ne oferă o fereastră acum, în următorii doi-trei ani, pentru a ne reconstitui forțele, pentru a ne reface stocurile în același timp în care susținem Ucraina”, a mai spus șeful armatei norvegiene.
Țările NATO trebuie să-și „accelereze” de urgență planurile militare, a subliniat Kristoffersen.
„Văd acum o fereastră în care putem îndeplini cerințele asupra cărora NATO a convenit, noua structură de comandă, noile structuri de forțe, noile planuri regionale”, a declarat Kristoffersen.
„Așadar, putem îndeplini aceste planuri și aceste decizii cu conținut în următorii ani, dar trebuie să accelerăm. Trebuie să o facem în doi-trei ani pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru orice s-ar putea întâmpla.”
Avertismente asemănătoare au venit încă de la începutul anului
Declarațiile lui Kristoffersen vin după o serie de avertismente, lansate la începutul anului, din ce în ce mai sumbre din partea liderilor occidentali și a oficialilor din domeniul apărării cu privire la amenințarea pe care o reprezintă Rusia și la lipsa actuală de pregătire a Europei pentru un conflict direct cu Moscova.
Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a avertizat în ianuarie că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate, însă estimează că Vladimir Putin ar putea invada o țară NATO peste „5-8 ani” începând de acum.
Tot în luna ianuarie, mai mulți generali de rang înalt au spus că Alianța Nord-Atlantică ar avea la dispoziție trei ani ca să se pregătească pentru o posibilă ofensivă rusească în Europa, care ar viza atât infrastructura militară, cât și cea civilă.
Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a declarat la începutul anului 2024 că populaţia din Regatul Unit trebuie să fie pregătită să ia armele în mână într-un război împotriva Rusiei condusă de Vladimir Putin, deoarece armata profesionistă din prezent este prea mică, conform The Guardian.
Ministerul Apărării de la Londra a fost nevoit la acea vreme să intervină şi să precizeze că nu are planuri de recrutare.
Recent, Partidul Conservator britanic, aflat la putere, a anunțat că va reintroduce serviciul militar național obligatoriu dacă va câștiga alegerile generale din 4 iulie, notează AFP.
Mai multe țări europene, printre care Norvegia și Suedia, au o formă temporară de înrolare.
Președintele polonez Andrzej Duda aprecia în luna martie că Rusia va avea capacitatea militară de a ataca NATO până în 2026 sau 2027, potrivit PAP.
Amenințări de la Moscova, după ce MAE a expulzat un diplomat rus
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va răspunde Bucureştiului la expulzarea unui angajat al ambasadei Rusiei din România.
„Rusia va da un răspuns adecvat”, a afirmat Zaharova, citată de RIA Novosti. Anterior, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în România a fost convocat la Ministerul de Externe al României, unde i-a fost comunicată decizia de declarare a diplomatului rus persona non grata.
Cu puţin timp înainte, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunţat că un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost declarat, vineri, persona non grata pe teritoriul României.
Potrivit MAE, motivul deciziei luate de autorităţile române este că acesta ar fi desfăşurat activităţi care contravin prevederilor Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
