O lege ce pare clar cu dedicație, pentru că, în mare măsură, afectează doar Romsilva și introduce privatizarea managementului pădurilor statului, dă naștere la numeroase suspiciuni, deoarece proiectul a fost înaintat de Guvern, imediat după votul negativ al Austriei privind aderarea noastră la Schengen și în condițiile în care companii mari din această țară au dus și duc afaceri cu lemn din România.
Proiectul de Lege PL-x nr. 143/2023 – pentru modificarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost înaintat Parlamentului de către Guvern, pe data de 19 decembrie a anului trecut, fix la zece zile după Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) în care Austria și Olanda au blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen.
Interesant este că proiectul a părut dat pe șest, fără să aibă parte de o dezbatere publică laborioasă și chiar fără consultarea partenerilor de dialog social, după cum au atras atenția sindicaliștii din Silva.
Legea, în viteză prin Senat
În perioada ianuarie – februarie a acestui an, proiectul legislativ a trecut fără mari discuții de Senat și, în prezent, se află la Camera Deputaților, cameră decizională, unde a trecut deja de mai multe dezbateri în două comisii de specialitate.
Principala schimbare pe care o aduce proiectul legislativ menționat este managementul privat asupra pădurilor statului, administrate în prezent de Regia Autonomă a Pădurilor Romsilva.
Practic, un management privat, stabilit printr-un concurs organizat de stat va decide, printre altele, ce porțiune de pădure se poate tăia și cu cât se va vinde lemnul.
Acest aspect ridică mari semne de întrebare, având în vedere afacerile controversate ale unor companii asutriece cu lemn din România, prezentate de-a lungul timpului de mass-media din țara noastră.
Grabă mare înainte de JAI
Informații obținute de la surse din Camera Deputaților ne arată că se dorește ca proiectul să ajungă la vot în plen, până la jumătatea acestei luni.
Din nou, graba parlamentarilor pare curioasă, în condițiile în care, luna următoare este programat următorul Consiliu JAI.
Totuși, săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat că România îşi leagă speranţele de aderare la Spaţiul Schengen de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va prelua de la Suedia în luna iulie.
Una dintre companiile austriece despre ale cărei afaceri cu lemnul românesc s-au publicat multe analize și anchete jurnalistice este Schweighofer.
În 2018, Ziarul Financiar scria că Gerald Schweighofer este omul care controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare producător de cherestea din România şi unul dintre cei mai mari din lume.
În 1984, el deschide cea mai mare fabrică de cherestea din lume la acel moment, în Ybbs an der Donau, Austria.
Aproape 19 ani mai târziu, Holzindustrie Schweighofer a început producţia de cherestea în fabrica de la Sebeş.
Anul trecut, jurnaliștii de la national.ro scriau că multinaționala austriacă HS Timber are unele dintre cele mai importante afaceri în România, industria lemnului reprezentând unul dintre sectoarele de interes major pentru Austria.
Nu ar fi prima dată când coaliția de guvernare PSD – PNL – UDMR ar da o lege ce pare să avantajeze companiile austriece.
Legea taxei de solidaritate în Energie, ce permite exceptarea OMV de la plată, este sugestivă în acest sens.
După cum arăta “România liberă”, chiar înainte de Consiliul JAI de tristă amintire pentru România, austriecii de la Omniasig obțineau de la Compania Națională de Transport Aerian TAROM S.A. un contract pentru asigurarea întregii flote.
De mulți ani, aproape fără întrerupere, Omniasig are monopol pe aviația din România.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News