Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a arătat, printr-o hotărâre dată că instanțele naționale din România sunt obligate să nu aplice deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripție.
Este vorba despre deciziile care arătau că între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Pe acest motiv, mai multe dosare de evaziune au fost închise. În hotărârea din 24 iulie, CJUE face referire la infracțiunile care adus atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Decizia CJUE a fost dată într-o cauză în care instanța europeană a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov. Pe rolul instanței române se aflau mai multe acțiuni ale unor condamnați pentru evaziune fiscală care contestau condamnarea lor definitivă ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Aceste persoane au invocat, printre altele, două decizii ale Curții Constituționale a României, din 2018, respectiv 2022, prin care a fost invalidată o dispoziție națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție. Ca urmare, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a acestui termen, ceea ce, arătau persoanele în cauză, a făcut ca termenul de prescripție să se fi împlinit înainte ca deciziile de condamnare în cazul lor să rămână definitive. În opinia reclamanților, acest fapt ar conduce la încetarea procesului penal și la imposibilitatea de a fi condamnate.
Curtea de Apel Brașov a arătat că are îndoieli cu privire la compatibilitatea unei astfel de interpretări cu dreptul Uniunii: ”Aceasta ar avea ca efect exonerarea persoanelor condamnate în cauză, dar și a unui număr considerabil de alte persoane de răspunderea lor penală pentru infracțiuni de fraudă fiscală susceptibilă să aducă atingere intereselor financiare ale Uniunii.” Instanța română s-a adresat CJUE pentru a cere lămuriri, arătând că, pentru a se conforma dreptului Uniunii, ar putea fi pusă în situația de a lăsa neaplicată jurisprudența Curții Constituționale ori a instanței supreme naționale, fapt care le-ar putea atrage sancțiuni disciplinare.
