4.3 C
București
luni, 4 noiembrie 2024
AcasăPoliticăCîț(u) liberali autentici au mai rămas în PNL? De „soldați de teracotă”...

Cîț(u) liberali autentici au mai rămas în PNL? De „soldați de teracotă” nu duce lipsă

Florin Cîţu a anunțat, sâmbătă, că a demisionat de la conducerea formațiunii care l-a propulsat în politica mare, lăsând partidul la o cotă electorală de 16%, cu el având o cotă de încredere sub 10%, mulți liberali întrebându-se ce mai caută azi în PNL.

„Nu am avut șansa că vorbesc cu colegii mei, din păcate nu au vrut să participe la ședință, singura convocată statutar. Păcat că PNL arată astăzi că nu respectă statutul”, a afirmat Cîțu după şedinţei Biroului Executiv al partidului, la care liderii filialelor locale nu s-au prezentat.

Dar oare ce s-a respectat în ultima vreme în PNL? Contractul electoral cu alegătorii partidului cărora li s-a promis că nu se va face nici o alianță cu PSD vreodată a fost călcat în picioare la prima adiere dinspre Pentagon, în octombrie 2021.
SUA l-a dorit pe Nicolae Ciucă la guvern, un militar școlit acolo. Iohannis a executat și l-a pus în fruntea unei coaliții monstruoase PSD-PNL-UDMR, capabilă să administreze țara și să asigure pe aliați că aici situația politică e stabilă când au apărut semnale serioase că „ marele Urs” din Est pregătea incursiunea militară în Ucraina.

Cîțu a spus că ar fi vrut să își prezinte demisia în fața colegilor mei, dar pentru că nu au fost acolo, a înregistrat-o la partid.

(i)Logica ultimului an confirmă dezamăgirea târzie a lui Cîțu. Ca la un semn, în primăvara lui 2021, „trupele” s-au strâns în jurul lui Cîțu foarte repede și fără un motiv care ar fi ținut de carisma sau câștigul electoral pe care acesta l-ar fi putut aduce partidului. „ Dealul Cotrocenilor” se săturase de Orban, era un obstacol în calea ordinelor ce trebuiau puse în aplicare rapid de către „partidul și guvernul meu”. Orban nu ar fi fost un atât de bun executant ca armata de „cîți de teracotă” ce i-a urmat.
Armata de teracotă este o colecție de sculpturi din teracotă care înfățișează armatele lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei. Este o formă de artă funerară îngropată împreună cu împăratul în anii 210–209 î.Hr., cu scopul de a-l proteja pe împărat în viața sa de apoi.

Probabil că și în „Dealul Cotrocenilor” se pregătește viața de apoi, cea de după mandatul prezidențial. Piruetele și dansul politic ce îl caracterizează pe Orban nu erau pe placul „Marelui Mut” de acolo care a vrut liniște până la final. Măcar atât, dacă realizări politice nu prea am putut număra la el.

Întrebat dacă demisionează și de la șefia Senatului, Florin Cîţu a răspuns: „Nu. Acolo sunt alte discuții, vom vedea ce se întâmplă și acolo”.

Sigur, cei care l-au înaripat pe Cîțu acum un an, îl mai lasă să agonizeze un pic la Palatul Parlamentului. Nu a fost bună propunerea lui Orban de a ajunge guvernator al BNR.
Iluzia puterii l-a îmbătat pe bietul Cîțu, dezobișnuit în cei 20 ani trecuți de la bețiile studenției din SUA, care a crezut o clipă, ce a durat cam „șase luni”(n.r. mandatul în fruntea PNL), că va atinge norii și va sta el în locul lui Zeus care l-a pus să manevreze, un pic, ce mai rămăsese din ultimul mare partid istoric al României.

Întrebat, de asemenea, dacă are ceva să își reproșeze, Cîțu a răspuns că „această coaliție cu PSD pentru mine nu a fost un lucru natural, a fost greu de digerat”, dar tot ceea ce a făcut, indiferent de funcția în care era, a fost „pentru binele României”.

Chestionat, mai departe, dacă ar fi putut rămâne la conducerea PNL, în cazul în care nu ar fi existat coaliția cu PSD, Cîțu a spus „cred că da”.

La ședința convocată de președintele PNL au venit Dan Vâlceanu, care a spus vineri că își anunță demisia, dar și fostul președinte al partidului, Theodor Stolojan.

Liderii a 39 de organizații județele PNL au decis, vineri, convocarea, duminică, a Consiliului Național în ședință extraordinară, pe agenda căreia se va afla convocarea și organizarea Congresului Extraordinar : „O situație de criză impune măsuri de criză. PNL are nevoie de un nou management”.

Ridicolul se pare că a pus stăpânire pe partid mai ceva ca bombele care acum cad necontenit în Ucraina.


Istoria politicienilor liberali și a PNL după 1990, când s-a reînființat, după evenimentele din decembrie 1989, a fost una tumultuoasă.

După Revoluţia din anul 1989, mulţi dintre liberalii de seamă au revenit în țară pentru ca alături de personalităţi de aici să reînfiinţeze Partidul Național Liberal, un Comitet de iniţiativă pentru reînfiinţarea PNL fiind creat chiar pe 22 decembrie 1989, şi din el făceau parte Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

La 6 ianuarie 1990 se desfăşoară la Biserica Armenească şedinţa de reînfiinţare a Partidului National Liberal, iar Tribunalul Municipiului Bucureşti a oficializat reapariţia PNL la 15 ianuarie 1990 – revendicând moştenirea PNL-Brătianu cât şi a PNL-Tătărăscu, secretar general fiind desemnat Radu Câmpeanu, iar printre membrii fondatori figurează Ioana Brătianu, Sanda Tătărăscu, Virgil Mănescu, Barbu Negoescu, Şerban Orăscu, Radu Vălsărăscu, Dinu Zamfirescu.

La scurtă vreme PNL a devenit parte componentă a CPUN în care avea trei reprezentanţi: Radu Câmpeanu, Ionel V. Săndulescu şi Dan Amadeo Lazarescu.

Primul congres al partidului a avut loc la 31 martie şi 1 aprilie 1990, aici fiind adoptate Statutul, Programul şi fiind alese organele de conducere: Radu Câmpeanu – preşedinte, prim-vicepreşedinte Ionel V. Săndulescu, 8 vicepreşedinţi, între care Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu şi Sanda Tătărescu, şi 4 secretari executivi.

Însă această perioadă de reconstruire a ideilor şi valorilor liberale nu a fost una lină, fiind înregistrate nenumărate tentative şi realizări de sciziuni şi unificări, care au avut darul de a realiza un partid cu o orientare politică mai clară.

La primele alegeri libere din România de după Revoluţie, din 20 mai 1990, PNL a obținut 39 de mandate de parlamentari.

La 23 iulie 1990, s-a creat Partidul Național Liberal – Aripa Tânără (PNL-AT), din comitetul de inițiativă făcând parte Horia Rusu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Dinu Patriciu etc, iar în aprilie 1991 PNL-AT a semnat Carta pentru Reformă și Democrație și a intrat în guvernul Roman remaniat, cu Dinu Patriciu ca ministru al lucrărilor publice.

În octombrie 1991, dupa căderea guvernului Roman, PNL participă timp de un an la guvernare cu FSN, sub conducerea independentului Theodor Stolojan.

La 26 noiembrie 1991 s-a constituit Convenția Democratică din România (CDR), văzută ca o formaţiune capabilă să asigure o contra-pondere a FSN pe scena politică, iar formaţiunile semnatare ale acordului au fost PNȚ-CD, PNL, Partidul Social Democrat Român, Partidul Ecologist Român, Partidul Alianța Civică și UDMR, precum și alte organizaţii politice şi civice, precum Alianța Civică, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Solidaritatea Universitară, sau Asociația „21 Decembrie”.

În aprilie 1992 PNL a hotărât părăsirea CDR, ceea ce a prilejuit o nouă scindare a partidului, din care s-a desprins gruparea denumită Partidul Național Liberal – Convenția Democratică (PNL-CD), sub conducera lui Niculae Cerveni, care a rămas în cadrul alianței.

În 1993, Consiliul pentru Refacerea PNL a reușit întoarcerea partidului la Convenția Democrată Română şi alegerea în fruntea partidului a lui Mircea Ionescu-Quintus.

PNL a cunoscut primul moment de glorie politică majoră postrevoluţionară în anul 1996, atunci când Convenția Democratică – a devenit coaliţia de guvernare a ţării până în anul 2000, care a dat şi preşedintele României în această perioadă, în persoana profesorului Emil Constaninescu. La alegerile din 1996 PNL a intrat în Parlamentul României cu 17 senatori și 27 de deputați.

În anul 1998 PNL a fuzionat cu Partidul Alianței Civice (PAC), iar în martie 1999 PNL a fost admis în Internaționala Liberală.

În anul 2000, cu puțin timp înainte de alegeri, PNL se retrage din CDR, însă după scrutin PNL a trecut din nou în Opoziţie, în timp ce procesul de reaşezare a formaţiunii a continuat, în următorii ani fiind înregistrate din nou multe mişcări de absorbţie în cadrul formaţiunii.

Anul 2003 avea să aducă o nouă alianţă a Opoziţiei, PNL devenind parte a Alianței Dreptate și Adevăr – PNL-PD, care a câştigat alegerile din anul 2004 şi a dat noul Guvern al ţării – condus de liberalul Călin Popescu-Tăriceanu – şi un nou preşedinte al ţării, Traian Băsescu. Tăriceanu deevenea, la 14 ani după Revoluţie, primul premier liberal al ţării de după anul 1989.

În această perioadă, PNL a adus, conform multor opinii, un nivel de dezvoltare economică remarcabil, incluzând reducerea fiscalității, stimularea inițiativei private și a investițiilor. Acesta a fost, de asemenea, momentul în care PNL a devenit unul dintre cele 3 partide mari din România, alături de PSD şi PD.

În 2006, un alt moment tensionat s-a consumat în istoria partidului, când apropiații lui Băsescu au părăsit partidul

Un moment important în istoria PNL s-a consumat în octombrie 2006, când un grup de membri și foști membri ai partidului, condus de foștii președinți Theodor Stolojan și Valeriu Stoica, apropiați ai președintelui Traian Băsescu s-au desprins din partid şi au creat așa-numita „Platformă liberală”, constituind o altă formațiune politică, PLD, care la scurt timp a fuzionat cu PD dând naştere Partidului Democrat-Liberal.

În anul 2009, Crin Antonescu a devenit președintele PNL și a adus formațiunea la un scor electoral major pentru perioada post – decembristă.

În anul 2011, Partidul Național Liberal a format alături de Partidul Conservator (PC) Alianța de Centru Dreapta (ACD), iar acestea, alături de Partidul Social Democrat, au constituit Uniunea Social Liberală (USL), un proiect politic al opoziției unite care a preluat guvernarea ţării în anul 2012, în pofida criticilor venite mai ales spre realitatea doctrinară total diferită a celor două mari entităţi. USL a propus la acel moment candidatura lui Crin Antonescu din partea USL la alegerile prezidenţiale care urmau în anul 2014.

În luna februarie 2014 premierul Victor Ponta (PSD) a refuzat nominalizarea vicepreședintelui PNL Klaus Iohannis la funcția de vicepremier, ceea ce a dus – şi pe fondul altor dispute din interiorul USL – la retragerea miniștrilor PNL din guvern și intrarea în opoziție. La scurt timp Crin Antonescu, președintele PNL, s-a retras de la conducerea Senatului, iar în urma rezultatelor extrem de neconvingătoare la alegerile europarlamentare din 2014 – scor 15 %, președintele Crin Antonescu și-a prezentat demisia din funcția de președinte al PNL.

Să nu uităm că în 2014, după ruperea USL, în 13 mai a fost respinsă moţiunea de cenzură intitulată „Opriţi Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii !”, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, ale grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, de către deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu şi de către parlamentari neafiliaţi, iar în următoarea sesiune parlamentară, la 12 septembrie, la 12 septembrie, a fost respinsă o alta, intitulată „Victor Ponta pune în pericol statul de drept ! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD !”, iniţiată de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal și Partidului Democrat Liberal.

Toate aceste momente majore ale istoriei PNL din anul 2014 au lăsat în final un drum liber candidaturii lui Victor Ponta la preşedinţia ţării, însă surpriza avea să apară în 28 iunie 2014 atunci când Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al PNL, şi candidat al formaţiunii la prezidenţiale.

În anul 2014 Partidul Democrat Liberal și Partidul Național Liberal au decis să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale din 2014 și să fuzioneze în viitor, iar la 22 iulie 2014 președinții PDL și PNL au anunțat că numele alianței va fi Alianța Creștin Liberală.

După alegerile din noiembrie 2014, Iohannis – devenit candidat comun al Alianţei Creştin Liberale – a fost ales preşedintele ţării, răsturnând absolut toate pronosticurile realizate după turul I, care îl dădeau drept preşedinte cert al ţării pe Victor Ponta, iar după alegerile prezidențiale, președintele PD-L Vasile Blaga a anunțat că ACL nu mai există și că cele două formaţiuni vor forma noul PNL.

Ultimul congres al PNL s-a desfășurat pe 18 decembrie 2014, la București, iar Alina Gorghiu, propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, a fost aleasă președinte al partidului, devenind prima femeie care se află în fruntea PNL în întreaga existenţă de 140 de ani a formaţiunii.

În 2015, an în care PNL a sărbătorit 140 de ani de la înfiinţare, partidul a început cu planuri de guvernare, însă a ajuns tot în Opoziţie, a intrat în faza accelerată a fuziunii, a înregistrat unele victorii pe plan parlamentar – votul prin corespondenţă şi majorarea alocaţiilor pentru copii – şi a consemnat retragerea din politică a lui Crin Antonescu, la finalul mandatului de senator. Şi în 2015, imaginea PNL a suferit puternic în urma problemelor cu legea pe care le-au avut unii din membrii formaţiunii.

Reuniunea comisiei paritare pentru stabilirea criteriilor privind fuziunea a avut loc la începutul anului 2015, iar primele măsuri au fost unificarea grupurilor parlamentare ale vechiului PNL şi PDL şi desemnarea lui Ionuţ Stroe ca purtător de cuvânt al formaţiunii. Noul Partid Naţional Liberal, rezultat din fuziunea PNL cu PDL, a fost înregistrat în Registrul partidelor politice.

La finalul lunii februarie, după prezentarea programului de guvernare al PNL de către premierul desemnat Cătălin Predoiu, liberalii anunţau deja o posibilă moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta, copreşedintele formaţiunii, Vasile Blaga, declarând că aceasta este o obligaţie a Opoziţiei de a sancţiona puterea, chiar şi în lipsa unei majorităţi care să susţină un astfel de demers.

Disputele politice cu Guvernul Ponta au fost centrate pe refuzul acestuia de a organiza alegeri parţiale acolo unde au fost vacantate funcţii publice şi au ajuns chiar la medierea Curţii de Apel Bucureşti.

În martie, PNL semnat cu PSRO, partidul condus de Mircea Geoană, un protocol de colaborare politică şi parlamentară pentru formarea unei majorităţi, gest văzut ca un sprijin suplimentar întro eventualitate a depunerii unei moţiuni de cenzură.

La 5 iunie, Parlamentul respingea moţiunea de cenzură intitulată „Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă !” – care viza votul românilor din diaspora şi alegerile parţiale – , iniţiată de parlamentari aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, de deputați ai Grupului parlamentar Democrat și Popular precum și 12 parlamentari neafiliați (membri ai Partidului Social Românesc-PSRO).

La 21 septembrie, PNL cerea din nou retragerea încrederii Guvernului Ponta, prin moţiunea de cenzură intitulată „Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta !”, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, de parlamentari ai Grupului parlamentar Democrat și Popular și de parlamentari neafiliați (membri ai Partidului Social Românesc-PSRO), însă şi acest demers a picat la votul plenului Parlamentului.

A venit apoi tragedia din Clubul Colectiv, în urma căreia 64 de tineri şi-au pierdut viaţa şi alţi peste 100 au fost răniţi, şi, la scurtă vreme, demisia cabinetului Ponta.

Deşi preşedintele Iohannis anunţa că îşi doreşte ca PNL să ajungă la guvernare, în contextul protestelor din stradă după incendiul de la Colectiv, el a optat pentru un guvern tehnocrat condus de fostul comisar european Dacian Cioloş.

În decembrie, Consiliul Naţional a decis unificarea funcţiilor de secretari generali ai liberalilor sub conducerea lui Ilie Bolojan şi a conducerii PNL Bucureşti sub conducerea lui Cătălin Predoiu, precum şi ca toţi candidaţii partidului la alegerile locale viitoare să preia conducerea interimară unică în organizaţia în care candidează, mai puţin la organizaţiile judeţene. Tot atunci, europarlamentarul Cristian Buşoi a fost prezentat drept candidatul PNL la Primăria Capitalei.

Odată cu accelerarea fuziunii, Consiliul Naţional al PNL a adoptat criteriile de integritate pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor candida în alegerile de anul următor, printre care se numără faptul că aceştia nu trebuie să fi fost condamnaţi definitiv sau urmăriţi penal, să nu fi fost traseişti politic şi să nu fi plagiat.

În 2015, aşa cum aminteam, PNL a continuat să primească puternice lovituri de imagine, pe fondul problemelor unor membri cu justiţia. De asemenea, candidaţii PNL nu trebuie să fi fost membri sau colaboratori ai securităţii, trebuie să nu fi fost dovediţi ofiţeri acoperiţi şi să nu fi deţinut funcţii retribuite în aparatul de conducere al Partidului Comunist Român, la orice nivel.

Senatorul Tudor Chiuariu s-a autosuspendat din partid, Adriean Videanu, a fost suspendat din partid şi şi-a înaintat demisia din funcţia de preşedinte al organizaţiei Bucureşti a liberalilor – după arestarea preventivă sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu – , sau cazul Vosganian, care după respingerea cererii justiţiei în Legislativ, a demisionat din PNL, un gest considerat tardiv după ce inclusiv senatori ai PNL, s-au opus cererii justiţiei în acest caz.

A urmat fostul ministru al Apărării, liberalul Corneliu Dobriţoiu, suspendat din PNL după ce a fost condamnat de magistraţii de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Case pentru generali”, primarul suspendat al sectorului 1, Andrei Chiliman, Dan Motreanu, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, sau Ioan Oltean.

Dar suspendările sau excluderile din partid nu s-au făcut doar pe criterii juridice ci şi pe motive ideologice şi de numiri în funcţii, europarlamentarele Renate Weber şi Norica Nicolai fiind excluse după ce au aderat la alte platforme politice europene, iar europarlamentarul Eduard Hellvig şi senatorul Mihai-Răzvan Ungureanu au demisionat după ce au fost numiţi director la SRI, respectiv SIE.

În 2016, PNL a fost marcat în 2016 de mai multe schimbări în ceea ce priveşte conducerea, din cauza problemelor în justiţie ale lui Vasile Blaga, dar şi a rezultatului obţinut la alegerile parlamentare, în urma căruia liberalii au rămas tot în opoziţie. În ceea ce priveşte alegerile locale, deşi unii membri au considerat rezultatele partidului drept bune, pentru prima dată PNL a „predat PSD” Capitala împreună cu toate celelalte şase sectoare. Memorabilă rămâne însă schimbarea a nu mai puţin de patru candidaţi prntru funcţia de primar general al Capitalei.

PNL a început anul sub conducerea copreşedinţilor Alina Gorghiu şi Vasile Blaga.

Liberalii l-au desemnat pe Cristian Buşoi drept candidat la Primăria Capitalei, însă după ce acesta a fost criticat pentru folosirea, într-o conferinţă de presă, a unui banner cu imagini de la cutremurul din 1977 şi de la tragedia din Colectiv, cu mesajul „Bucureşti, trezeşte-te! 1977#cutremur-2015#Colectiv”, în februarie, Biroul Politic Naţional al PNL a validat candidatura deputatului Ludovic Orban la Primăria Capitalei.

În aprilie, PNL primea o grea lovitură, după ce Orban s-a prezentat la DNA pentru a da declaraţii în dosarul în care era anchetat pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Ca urmare, liberalii au decis să meargă în cursa pentru primăria Capitalei cu Marian Munteanu. Au urmat acuzaţii pentru Munteanu, privind un „discurs fascist” precum şi acuzaţii privind o posibilă colaborare cu Securitatea, iar la 20 aprilie, Marian Munteanu anunţa că a consimţit, în urma discuţiilor cu lideri ai partidului, să-şi retragă candidatura.

Cătălin Predoiu a decis să îşi asume candidatura la Primăria Capitalei, însă în urma rezultatului de 32% obţinut la alegerile locale din iunie, Predoiu a demisionat de la şefia organizaţiei PNL Bucureşti, el fiind înlocuit de Cristian Buşoi, gestul lui Predoiu fiind adoptat şi de preşedinţii de filiale din Capitală şi de unii lideri din ţară.

Cu toate acestea, copreşedinţii partidului considerau că rezultatul obţinut la alegeri este unul bun şi că nu este momentul de „mişcări intempestive” sau de organizarea unui Congres.

Punctul central al „bătăliei” PNL în Parlament, a fost în 2016, modificarea prin OUG a alegerii primarilor în două tururi de scrutin. PNL a transmis Avocatului Poporului o scrisoare prin care cerea sesizarea CCR în cazul excepţiei de neconstituţionalitate privind legea pentru alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Liberalii au depus şi o plângere în contencios administrativ pe HG privind alegerile locale şi au solicitat o dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor pe legislaţia electorală, cu participarea premierului.

În 28 septembrie 2016, procurorii DNA au dispus urmărirea penală faţă de senatorul Vasile Blaga, copreşedinte al PNL, la data faptelor secretar general al PDL, pentru trafic de influenţă.

La scurt timp, Blaga a anunțat că demisionează din funcția de co-președinte PNL şi că nu va mai candida nici la alegerile parlamentare şi renunţă şi la funcţia de şef al campaniei electorale PNL.

În octombrie, conducerea PNL a validat-o pe Alina Gorghiu în funcţia de preşedinte al partidului şi a adoptat modificări la Statutul PNL, potrivit cărora partidul este condus de un singur preşedinte până la Convenţia Naţională a liberalilor care se va desfăşura în 2017, eurodeputatul Daniel Buda fiind împuternicit pentru semnarea listelor de candidaţi ai partidului pentru alegerile legislative.

În octombrie, conducerea PNL a decis ca Dacian Cioloş să fie propunerea liberalilor pentru postul de premier, iar Cioloş declara că, în măsura în care după alegeri va exista o bază pentru o colaborare cu PNL din postura de premier, este deschis propunerii liberalilor – în condiţiile în care la preluarea mandatului, Cioloş arăta că nu are în vedere o implicare în politică. Cioloş a participat atât la mitingurile de susţinere ale candidaţilor PNL, cât şi la USR.

Înainte de alegerile parlamentare, Alina Gorghiu anunţa că îşi va da demisia din funcţia de preşedinte dacă PNL nu va reuşi formarea unei majorităţi parlamentare care să dea noul premier al României.

La 12 decembrie 2016, Alina Gorghiu și-a depus mandatul de la șefia Partidului Național Liberal, după rezultatele înregistrate la alegerile parlamentare din 11 decembrie – scor 20%. Alături de aceasta au renunţat la funcţii şi secretarul general al PNL, Ilie Bolojan, prim-vicepreşedintele formțiunii Adriana Săftoiu și liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi.

O zi mai târziu, deputatul liberal Raluca Turcan a acceptat propunerea pe care i-au făcut-o în mod unanim colegii din Biroul Politic Naţional de a fi preşedinte interimar al PNL, ca urmare a scorului electoral pe care l-a obţinut partidul în Sibiu. Tot atunci, Marian Petrache devenea secretar general interimar al PNL.

Şi în 2016, membri ai PNL au avut probleme cu justiţie. În ianuarie, Sorin Frunzăverde a fost condamnat pentru folosirea autorităţii şi influenţei, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean, pentru a-i determina pe primarii din judeţ să sprijine candidatul PNL la alegerile prezidenţiale. El a fost suspendat din calitatea de membru al PNL ca urmare a condamnării în primă instanţă.

În februarie, Senatul a votat pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Doinei Tudor, acuzată de complicitate la luare de mită, iar în mai, acesta a demisionat din funcţia de senator.

Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a mers la DNA pentru a da declaraţii în calitate de martor într-un dosar privind numirile de la ANRP, dar şi într-un dosar privind un accident în care a fost implicată maşina sa.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe deputatul Ludovic Orban, la data faptei prim-vicepreşedinte al PNL, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite.

În 2017, la 4 ianuarie, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunţat că liberalii nu votează Executivul condus de Sorin Grindeanu, susţinând că echipa propusă „este o palmă dată poporului român” şi că nu va fi un guvern al românilor, ci al lui Liviu Dragnea.

La 10 ianuarie, deputatul PNL Cătălin Predoiu a declarat că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea pune la cale „o răzbunare politică” pe guvernul Cioloş, convocând plenul Parlamentului pentru aprobarea unei comisii de anchetă în legătură cu „fapte care pot fi foarte uşor lămurite într-o singură întrebare la ministerele economice”. Liberalul îl acuză pe Liviu Dragnea că face „un exercițiu de imagine care va decredibiliza instituția Parlamentului”

La 31 ianuarie, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe Ludovic Orban în dosarul în care era acuzat de folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti. Decizia completului de trei judecători nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Ludovic Orban a fost acuzat că şi-a folosit funcţia politică şi a acţionat cu intenţie atunci când a cerut 50.000 de euro de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să îşi susţină campania electorală în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti.

La 8 februarie, prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, intitulată „Guvernul Grindeanu – Guvernul Sfidării Naționale. Nu legalizaţi furtul în România !”, iniţiată de parlamentari ai PNL şi USR, nu a avut nicio şansă să treacă. PSD, ALDE şi UDMR au fost prezente la şedinţă, dar nu au vrut să voteze, pentru a nu exista suspiciuni că unii vor trăda. Deşi moţiunea a fost asumată de PNL şi USR, Traian Băsescu a fost principala voce a Opoziţiei. Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu a fost respinsă, în condiţiile în care nu a fost întrunit numărul de voturi necesare pentru căderea Guvernului, adică 233 de voturi „pentru“. În urma numărătorii, 161 de voturi au fost „pentru“, opt voturi „împotrivă“ şi au existat 33 de abţineri, conform rador.ro.

La 13 februarie, Ludovic Orban și-a anunțat candidatura la funcția de președinte al Partidului Național Liberal, în cadrul Biroului Politic Național desfășurat la Parlament. El a precizat că dorește să schimbe în bine partidul, în așa fel încât să poate să câștige competițiile electorale împotriva PSD

La 17 februarie, președintele Consiliului Județean Ilfov şi secretar general interimar al PNL, Marian Petrache, a demisionat din partid după ce a fost pus sub acuzare pentru luare de mită și șantaj, DNA arătând că el ar fi primit sejururi la Monte Carlo și Saint Moritz și 10.000 de euro pentru partid, în perioada în care era secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative și președinte al organizației județene a PNL.

La 23 februarie, şefa interimară a Partidului Național Liberal, Raluca Turcan, a declarat că formațiunea Uniunea Salvați România se poate alătura, pe termen lung, liberalilor, fie într-o alianță, fie printr-o fuziune, o afirmație care a fost însă respinsă categoric de către liderul USR, Nicușor Dan, care a afirmat că partidul său va respecta angajamentul luat în fața alegătorilor de a nu intra în alianțe cu vechile partidele printre care și PNL și că liberalii au nevoie întâi de o reformă internă.

La 27 februarie, președintele PNL București, Cristian Bușoi, a fost validat în funcția de secretar general interimar al partidului, cu majoritate de voturi, de către Biroul Politic Național (BPN).

La 4 martie, Raluca Turcan a fost validată în funcția de președinte interimar al PNL de CNC, fiid votată cu largă majoritate, înregistrându-se 4 voturi împotrivă și o abținere. De asemenea, Cristian Bușoi a fost validat secretar general interimar al PNL. Turcan a susținut că PNL trebuie să își întărească parteneriatul cu Klaus Iohannis și că liberalii au la dispoziție votul de la Convenție pentru a sancționa vinovații pentru eșecul electoral. Tot atunci s-a hotărât că președintele PNL va fi ales pe 17 iunie, apoi Ludovic Orban și Cătălin Predoiu și-au anunțat intenția de a candida. Cel ce va deveni președintele va fi primul lider unic al formațiunii de la fuziunea cu PDL din 2014, iar la congres vor participa 5.000 de delegați, conform deciziilor luate de Consiliul Național de Coordonare al PNL.

La 15 martie, Ludovic Orban, fost prim-vicepreședinte al PNL, considera că Dacian Cioloș datorează Partidului Național Liberal aproape toate funcțiile ocupate la nivel național și la nivel european, în schimb PNL nu-i datorează nimic acestuia. Cu toate acestea, Orban a arătat că Dacian Cioloș este binevenit să se înscrie în PNL dacă va dori să facă acest lucru.

La 18 martie, președintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, le-a adresat un scurt mesaj colegilor liberali, cu prilejul ceremoniei dedicate împlinirii a 100 de ani de viață. Quintus a spus că deși PNL trece prin momente dificile și nu „își poate servi țara”, acesta nu trebuie să dispară de pe scena politică. „Am trăit în Partidul Național Liberal momente mult mai grele. Ce face acum Tăriceanu a făcut Radu Câmpeanu, pe care l-am cinstit până la urmă, lovind puternic partidul nostru cu dezbinare. Am avut destule momente puțin favorabile mie, dar am izbutit și aceasta este mândria mea și nu sunt modest să nu o recunosc că am izbutit să refac PNL gândindu-mă așa cum pe vremuri au făcut marii noștri înaintași Brătienii”, a afirmat Mircea Ionescu-Quintus. Cu o zi înainte, Quintus a fost decorat de președintele Klaus Iohannis.

La 8 aprilie, Consiliul de Coordonare al PNL București l-a ales pe Cristian Bușoi în funcția de președinte al organizației, acesta fiind singurul candidat pentru această funcție, întrunind 647 de voturi valabil exprimate din 726 de buletine distribuite.

Buşoi a declarat cu acest prilej că PNL trebuie să vină cu soluții mai convingătoare la marile probleme ale României – investiții, locuri de muncă, susținerea capitalului privat, sistemul de sănătate care trebuie reformat, îmbunătățirea sistemului de educație, pensii – și trebuie să vină cu un model responsabil opus „modelului populist și iresponsabil” în care acționează PSD în domeniul economiei, să sprijine inițiativa privată și să consolideze clasa de mijloc.

Congresul din 2017 unde au participat liberali autentici, dar și noii veniți în PNL de la PDL a fost unul care anunță un parcurs fericit partidului

La 15 mai, Ludovic Orban și Cristian Bușoi și-ai depus candidatura pentru președinția PNL, în vreme ce Raluca Turcan, actualul preşedinte interimar, a anunțat că nu va candida. Orban și-a depus candidatura cu moțiunea „Partidul Național Liberal – forța dreptei”, anunțând că beneficiază de susținerea a 27 de președinți de filiale, iar secretarul general interimar al PNL, Cristian Bușoi, și-a depus candidatura pentru președinția partidului, cu moțiunea „PNL – partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată și puternică”, semnată de 100 de liberali.

La 16 mai, liberalul Viorel Cataramă și-a depus, candidatura la președinția PNL cu moțiunea „Politica națională – Calea liberală. #Restart”, context în care a anunțat că își dorește să aibă succesul lui Donald Trump și că, dacă va fi ales, partidul va fi de acord cu căsătoriile homosexuale.

La 12 iunie, Comisia de organizare a congresului PNL a invalidat candidatura lui Viorel Cataramă la şefia partidului deoarece moţiunea acestuia nu a primit spijinul a cel puţin zece organizaţii, aşa cum prevede statutul formaţiunii. În cursa pentru preşedinţia PNL au rămas Ludovic Orban şi Cristian Buşoi. Orban a condus PNL din iunie 2017 până în septembrie 2021, când a fost înfrânt de „echipa câștigătoare”, după un congres ce a avut o pregătire și desfășurare de aproximativ 4 luni.

Acum, partidul a ajuns la ordinul și butoniera unui general, pus în fruntea Guvernului României, mai mult datorită situației complicate și periculoase din afara granițelor țării decât datorită competenței politice sau guvernamentale pe care nu știm exact pe unde a demonstrat-o.

Readucerea „fugarilor tăriceniști” în PNL, prin fuziunea prin absorbție cu ALDE, în 2022, dar și plecarea unei grupări restrânse, dar rebele, fidele lui Ludovic Orban, din partid, în toamna lui 2021, demonstrează că PNL mai are pe undeva gena tumultului și orgoliului din anii 1990.

Nu știm câți național-liberali autentici mai sunt acum în PNL, ca în primii ani de după decembrie 1989, deși de „peneliști” partidul nu duce nici acum lipsă.
Totuși, asemenea manevre, neinspirate politic, ce se desfășoară de un an, de când „echipa câștigătoare” mută „armata de teracotă” a partidului după cum bate vântul dinspre Cotroceni ori dinspre gașca prim-vicepreședinților partidului, pot da lovitura decisivă ultimului partid istoric al României ce riscă să fie discreditat definitiv la viitoarele alegeri din 2024: europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale.

PNL a câștigat mereu atunci când și-a asumat lupta pentru proiecte politice majore și a căzut în derizoriu atunci când a fost remorca altora, abandonând crezul ce l-a consacrat: PRIN NOI ÎNȘINE!

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Maia Sandu, discurs triumfal: Dragi moldoveni, ați oferit o lecție de democrație demnă de a fi scrisă în manualele de istorie

Maia Sandu a obținut victoria în alegerile prezidențiale din Republica Moldova cu 55,15%, un avans cu circa 10 procente în fața lui Alexandr Stoianoglo,...

Maia Sandu, discurs triumfal: Dragi moldoveni, ați oferit o lecție de democrație demnă de a fi scrisă în manualele de istorie

Maia Sandu a obținut victoria în alegerile prezidențiale din Republica Moldova cu 55,15%, un avans cu circa 10 procente în fața lui Alexandr Stoianoglo,...

Corporații japoneze investesc masiv în energia verde din România

Presa japoneză vorbește despre trilioane de dolari destinați investițiilor în proiecte de decarbonizare Publicația niponă Nikkei scrie că Japonia și România intenționează să investească “trilioane...
Ultima oră
Pe aceeași temă