Deși noua lege a pensiilor face ca atât femeile și bărbații să se pensioneze la 65 de ani, inevitabilul se va produce și anume că peste 15-20 de ani, țara noastră se va confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă în contextul în care tot mai mulți români emigrează, iar natalitatea rămâne în continuare scăzută. Potrivit unui raport al Fondului monetar internațional, cifrele arată că nu vom mai avea salariați care să susțină pensiile din țară.
România se confruntă cu provocări demografice. Numărul populației cu vârstă de muncă este în scădere, în timp ce raportul de dependență (persoane în vârstă față de tineri) este în creștere. Prin urmare, forța de muncă joacă un rol central în determinarea perspectivei economiei României și a nivelului de trai. Forța de muncă în 2022, potrivit FMI, a fost de 66,8%, al doilea cel mai scăzut stat din UE și cu 9,5 % față de media UE. În 2007, populația în vârstă de muncă era de 14,5 milioane, dintre care 21% aveau vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, în timp ce doar 16% aveau vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani. Până în 2019, populaţia aptă de muncă a scăzut la 12,2 milioane, cu 16 la sută cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și 18 la sută în vârstă de 55-64 de ani.
În 2022, populația a crescut, prima dată în 30 de ani. În timp ce mai recent datele despre migrație nu sunt încă disponibile, este probabil ca rezultatul creșterii populației în 2022 migrație netă pozitivă din cauza unui aflux de aproximativ 80.000-100.000 de refugiați ucraineni care au rămas în România și migranții din țări non-europene. Autoritățile au început și ele să emită de lucru vize pentru cetățenii din afara UE pentru a atenua deficitul de forță de muncă, în special în construcții și ospitalitate. Numărul vizelor de muncă a crescut semnificativ, de la 3.000 în 2017 la 100.000 în 2022 (The Economist, 2023).
,,Creșterea economică rapidă de până acum a limitat cheltuielile cu pensiile ca un procent din PIB, însă creșterea încetinește pe termen lung, fiscal presiunile vor crește. FMI (2019) estimează că raportul deficit-PIB va crește cu 3¾ puncte procentuale până în 2050. Presiunile fiscale ar putea crește în continuare dacă rata de înlocuire a pensiilor (în prezent aproximativ 33 la sută) urma să crească.”, notează experții FMI.
O concluzie a FMI este că decalajul forței de muncă ar putea îmbunătăți deficitul fiscal cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB. Veniturile din impozite pe venit și asigurările sociale ar crește cu aproape 1 punct procentual din PIB, în timp ce un PIB mai mare ar reduce cheltuielile totale o pondere a PIB-ului cu aproximativ 1¼ puncte procentuale. Cu toate acestea, în timp ce pensiile sunt stabilite să crească pe baza pe o formulă bazată pe inflație și salarii, creșterea PIB-ului pe cap de locuitor va pune presiune pe creșterea pensiilor — care sunt deja foarte mici, în comparație cu alte țări europene.
O delegație a FMI va veni în România zilele următoare, fiind îngrijorată de faptul că țara noastră nu reușește să găsească bani pentru a acoperi cheltuielile bugetare, mai ales că Guvernul a promis două majorări de pensii anul viitor, una de la 1 ianuarie și a doua din septembrie.
FMI recomandă României simplificarea TVA, eliminarea privilegiilor fiscale, reintroducerea impozitării progresive si reconsiderarea impozitului pe cifra de afaceri.
Legea pensiilor de la 1 ianuarie 2024
Valoarea pensiei este stabilită prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. În ceea ce privește valoarea punctului de referință, acesta reprezintă raportul dintre valoarea actualului punct de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25. Referitor la punctul de pensie, în anul 2024 va exista o majorare cu 13,8%, până la valoarea de 2.032 lei. Adică de la 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de referință va fi 81 de lei.
În următorii ani, valoarea punctului de referință urmează să fie majorat cu rata media anuală a inflației. La acesta se mai adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Noua lege a pensiilor mai arată și că pensiile vor fi recalculate după noi reguli. De asemenea, pensiile recalculate nu vor putea fi mai mici decât cele anterioare. În ceea ce privește stagiul de cotizare, femeile trebuie să știe câteva lucruri esențiale.
Acestea pot beneficia de o reducere a vârstei de pensionare dacă au realizat un stagiu complet de cotizare contributivității și au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani. Reducerea vârstei de pensionare poate fi cuprinsă între șase luni și până la trei ani și jumătate, în funcție de numărul copiilor.
Cea mai mică reducere a vârstei de pensionare, adică șase luni, se aplică în cazul femeilor care au crescut un copil. Ulterior, perioada crește odată cu numărul copiilor. Pot beneficia de o reducere a vârstei de pensionare cu trei ani și jumătate femeile care au născut și crescut cel puțin 7 copii.
Deși Coaliția de Guvernare a promis că rezolvă pensiile speciale, acestea sunt în continuare valabile, deși sunt o povară pentru bugetul statului, iar în contextul în care Fondul Monetar Internațional ne atrage atenția că în următării 15-20 de ani nu vor mai fi bani nici de pensiile la care românii au contribuit e greu de imaginat de unde vor fi și bani suplimentari pentru pensiile speciale care costă bugetul de stat aproximativ 12 miliarde de lei anual.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
