Proiectul legislativ susținut de parlamentari ai coaliției PSD – PNL, menit, în teorie, să combată fenomenul deepfake, dar care deschidea portițe pentru cenzurarea presei online, a fost întors la comisiile de specialitate, după îndelungi critici aduse de mass-media, societatea civilă și opoziție.
Legea “nu rezolva nici pe departe motivele invocate”, a explicat, pentru “România liberă”, deputatul USR Radu Miruță, membru în Comisia de IT din Cameră.
“Norocul a făcut ca presiunea publică să oprească acest proiect inițiat de PSD, pentru că pur și simplu legea aceasta nu rezolvă nici pe departe motivele invocate. Nu înseamnă că dacă se țipă de la tribuna Parlamentului ca inteligența artificială să devină infracțiune, se vor înlocui materialele propagate și generate de deepfake, care este o subunitate de inteligență artificială. Noi credem că soluția pentru această problemă este tot discuția cu cei care distribuie conținut, adică platformele sociale, ca, prin intermediul inteligenței artificiale, astfel de materiale să poată fi recunoscute tehnic, să se vadă acest lucru, iar platformele să oprească propagarea. Internetul este un spațiu liber, cu surse multiple, cu surse disimulate, logica de a alerga după conținutul acesta injectat odată în internet și vei putea să-l învingi e o logică înfundată, pentru că nu va putea funcționa. Astfel de lucruri se rezolvă prin stopaje la sursă. Să oprești un astfel de mesaj de la sursă, înainte de a fi propagat într-un mediu în care să nu poți să-l mai prinzi, versus a-i da drumul și a încerca cu instituțiile statului să alergi pe internet după astfel de materiale”, ne-a declarat Miruță.
Deputatul USR a dat și un exemplu de blocaj ce putea fi generat de lege: “Imaginați-vă că într-o dimineață se pot realiza script-uri care să transmită astfel de materiale de tip deepfake către toate parchetele din țară. Și ce să facă? Se va bloca Justiția și organul de urmărire penală, pentru a înregistra 10.000 de astfel de cereri în fiecare județ?! După care, se înregistrează și ce se întâmplă cu ele?! E procurorul în măsură să acuze pe cineva cu pedeapsa închisorii de la șase luni la doi ani, pe un material pe care-l apreciază drept contrafăcut? Pe o chestiune pe care nu poți să pui mâna concret, fără o expertiză tehnică, nu poți să propui o pedeapsă extraordinar de gravă, precum privarea de libertate”.
Ambiguitate prin lege
“Deepfake-ul este o problemă, libertatea de exprimare este o problemă, de altfel și libertatea creatorilor de conținut, a celor din presă, a artiștilor, este de asemenea o posibilitate de extindere cu inteligență artificială. Trebuie găsită o metodă funcțională care să respecte drepturile tuturor acestor entități implicate. Metoda funcțională este aceea de a interacționa cu distribuitorii de conținut, cu cele patru – cinci platforme care sunt autorizate să funcționeze în Uniunea Europeană, cărora să li se impună o metodă tehnică de a identifica acest tip de material. Populația UE este de vreo 450 milioane de locuitori, companiile fac business cu aceștia, și este de bun simț să intervii, ca UE, ca România, în modul în care aceste companii fac afaceri, cu condiția să nu permită propagarea unor astfel de mesaje. Altfel, aleargă CNA, ANCOM și DNSC după astfel de materiale este o chestiune care nu va funcționa niciodată”, mai explică Radu Miruță.
Proiectul prevedea sancțiuni pentru utilizarea documentelor modificate electronic.
“Legea prevedea extinderea atribuțiilor în această zonă a unor instituții deja existente, însă, evident, că atât timp cât este atât de interpretabil cadrul care consideră astfel de materiale, abuzul este o chestiune care se întâmplă în fiecare secundă. În forma propusă era o sintagmă: utilizarea malițioasă a realității virtuale sau a documentelor modificate electronic. Ce înseamnă malițios? Ce înseamnă neapărat realitate virtuală? Ce înseamnă neapărat modificat electronic? Sunt lucruri pe care nu le poate stabili un organ de urmărire. Un polițist de la judiciară din București va considera malițios un astfel de material, un alt polițist, din altă parte, va considera că nu e. Pentru o chestiune atât de vagă, atât de disproporționată, este disproporționat să dai posibilitatea prin lege de a aplica o pedeapsă cu închisoare”, ne-a mai declarat Miruță.
Deși, în teorie, a fost conceput pentru a limita propagarea materialelor de tip deepfake, proiectul legislativ inițiat de parlamentari ai PSD avea prevăzute numeroase articole ce permiteau cenzurarea unor materiale de presă online.
Prin numeroși termeni ce nu pot fi clar definiți, autorități ale statului dobândeau puterea de a sancționa mass-media online.
Proiectul prevedea chiar și pedeapsa cu închisoarea pentru promovarea unor materiale ce putea fi considerate “malițioase”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
