RL: Ce se întâmplă cu muncitorii români din Marea Britanie în cazul Brexitului fără acord?
Valentin Muntean: După ieșirea Marii Britanii din UE, statutul și drepturile cetățenilor europeni care trăiesc în această țară se vor menține până la 31 decembrie 2020, conform Guvernului britanic.
Dar dacă vor să mai rămână şi după?
Pentru a rămâne și după data menționată este nevoie să își reglementeze statutul în raport cu statul britanic.
M.G.: Cum se face?
Guvernul britanic a creat un sistem de înregistrare a rezidenței pentru cetățenii europeni, numit “EU Settlement Scheme”, unde aceștia pot solicita obținerea statutului de pre-settled sau statutului de settled. Astfel, toți cetățenii UE care sosesc în UK înainte de ziua Brexit și intenționează să rămână după 31 decembrie 2020 trebuie să solicite înregistrarea noului statut de ședere în Regatul Unit, respectiv statut de rezident permanent (settled status) și statut de stabilire provizorie (pre-settled status).
De asemenea, cetățenii europeni vor putea continua să sosească după data Brexit pentru a trăi, munci sau studia, în aceleași condiții ca în prezent, în baza pașaportului sau a cărții de identitate naționale, pentru o ședere de maxim trei luni. Vor putea să înceapă munca sau studiile din prima zi.
Dar pentru o perioadă mai lungă, nedeterminată?
Pentru a rămâne mai mult de trei luni, cetățenii europeni vor trebui să ceară un permis de ședere temporară de maxim trei ani de la data solicitării; deținătorii noului permis vor avea dreptul să locuiască, să muncească, să studieze în Marea Britanie.
Dar în cazul în care se va reuşi, totuşi, un acord, ceea ce pare imposibil la momentul actual?
Cetățenii europeni sosi-ți înainte de 31 decembrie 2020 își vor păstra, în mare măsură, drepturile la asistență medicală, educație, beneficii, locuință socială și asistență a persoanelor fără adăpost, așa cum au fost agreate în Acordul de retragere. Totuși, aceștia au obligația să aplice pentru obținerea noului statut de rezident în Marea Britanie.
Într-un raport de acum doi ani românii au fost a doua cea mai expusă naţionalitate din Marea Britanie la practica ex-ploatării prin muncă, mai ales tinerii între 18 și 25 de ani lucrau şi 10-12 ore pe zi. Situaţia s-a mai îmbunătăţit?
Conform datelor National Crime Agency privind potențialele victime ale exploatării prin muncă din sistemul de protecție (NRM – National Referral Mechanism), România se află pe locul al cincilea, cu 314 cazuri în 2018, după Marea Britanie, Vietnam, Albania și Sudan. Se remarcă o creștere față de anul anterior, dar nu se poate stabili cu certitudine dacă cifrele reflectă o creștere în cifre absolute sau este vorba de o creștere a raportării acestor cazuri.
Dar ce se ştie la nivel de reprezentanţă diplomatică a României?
La nivelul ambasadei, au fost înregistrate cazuri de încălcare a drepturilor de muncă privind neplata drepturilor salariale, nerespectarea timpului maxim de lucru și a timpului de odihnă, neplata indemnizației de concediu, refuzul furnizării angajatului a unei copii a contractului de muncă, reținerea actului de identitate și încurajarea muncii la negru, precum și potențiale cazuri de exploatare prin muncă; pierderea adăpostului este una din consecințele terminării relației informale de muncă; constatarea, la sosirea în Marea Britanie, a lipsei locurilor de muncă promise, în general de intermediari.
“Comisionarii” pieţei muncii sunt interzişi. -Românii sunt pradă -uşoară escrocilor
Ce recomandări le-aţi face cetăţenilor români -înainte de plecare?
Recomandăm cetățenilor români să se informeze înainte de plecare, din surse oficiale și sigure, privind drepturile de muncă în Marea Britanie și, în cazul în care o persoană este victimă a traficului de persoane, să sune poliția locală la telefon 101 sau pe linia de urgență, la 999. Totodată, există și o linie telefonică dedicată victimelor traficului de persoane (Modern Slavery Helpline) – 800 0121 700, care asigură și interpreți de limba română.
Ce ne facem cu -aşa-zisele firme de plasare a -muncitorilor?
Ca informație importantă, din anul 2018, agențiilor din România le este interzisă perceperea de comisioane sau taxe pentru medierea cetățenilor români în vederea angajării în străinătate.
Ştiu românii cu -studii medii care sunt -beneficiile „self employed -individual,“ echivalentul PFA-ului?
Conform datelor statistice oficiale din Marea Britanie (ONS), în noiembrie 2017, se remarcă numărul mare de români și bulgari care derulează activităţi de tip „self-employed“, semnificativ mai mare decât media națională.
Înseamnă că ai noştri au mai învăţat câte ceva.
Aceste cifre pot indica, pe de-o parte, o disponibilitate pentru un statut independent pe piața muncii, dar cu mai multe responsabilități și un nivel de protecție mai scăzut, dar pot ridica un semn de întrebare legat de gradul de cunoaștere a beneficiilor, dar și a obligațiilor ce revin dintr-un astfel de statut.
În general, persoanele cu statut de ”self-employed” au libertatea de a decide tipul activităţii, locul, timpul şi modul în care desfăşoară această activitate; dispun de instrumentele şi materialele necesare pentru desfăşurarea activităţii; îşi plătesc individual contribuțiile sociale şi impozitul pe venit; au libertatea de a sub-contracta activitatea pe care o desfăşoară; au agreat desfăşurarea activităţii în schimbul unui preţ fix, indiferent de timpul necesar pentru finalizare; prestează în mod obişnuit aceste servicii şi în contul altor beneficiari; sunt direct responsabili pentru calitatea lucrărilor executate şi pentru pierderile financiare care pot surveni în urma unor litigii între părţile contractante.
Există zilieri ca-n Spania şi Italia?
Piața muncii britanică este caracterizată de forme flexibile de muncă, care permit o formalizare mai scăzută a relațiilor de muncă (contractele de muncă pot fi verbale, dar o serie de termeni și condiții trebuie puși la dispoziția angajatului).
În acest context lucrătorii pot fi angrenați în diferite forme de muncă flexibilă, care pot fi clasificate astfel: casual work, agency work, freelance work, seasonal work, ”zero hours” work.
Astfel, pentru anumite domenii este mai frecventă munca de agenție (agenția de muncă temporară este angajatorul, iar lucrătorul de agenție este trimis la diferiți clienți pentru perioade de timp variabile), există aranjamente precum contractul ”zero ore”, în care angajatului nu îi este garantat un număr minim de ore de lucru.
Sunt speriaţi -lucrătorii români de posibilele -consecinţe ale -Brexit-ului? Care e starea de spirit în comunităţi?
Constatăm un interes crescut în a adresa întrebări legate de dreptul de a munci în Marea Britanie post-Brexit.
Îi încurajăm pe cetățenii noștri să se informeze din surse sigure privind drepturile lor, să își susțină drepturile în fața angajatorilor și să nu renunțe la acestea, deoarece momentan nimic nu s-a schimbat în statutul lor, iar, conform anunțurilor făcute de guvernul britanic, nu vor fi modificări imediate și consistente ale drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie.
Îi invităm pe toți cetățenii români să urmărească paginile de internet și Facebook ale Ambasadei.
În Marea Britanie sunt aproximativ 8.655 de studenţi
În Marea Britanie sunt aproape zece mii de tineri în universităţi. Se mai -întorc în ţară?
Conform datelor furnizate de HESA, numărul studenților români din Marea Britanie în anul universitar 2017-18 este 8.655, România fiind pe locul opt în lista statelor membre UE din punct de vedere al numărului de studenți în Marea Britanie. Numărul este într-o ușoară creștere față de anul universitar precedent 2016-17, cu 8.110 studenți români cu domiciliul în România. Conform autorităţilor britanice, condiţiile de studiu în universităţile britanice se vor menţine neschimbate pe durata anului universitar 2019-2020. Deciziile care se vor lua după această dată vor influenţa numărul şi interesul tinerilor români de a se înscrie la universităţi din Marea Britanie în anii următori.
Relaţii bune cu românii din elita culturii
Care este legătura Ambasadei Române cu elita intelectuală românească din diaspora britanică?
De-a lungul timpului, între reprezentanţa diplomatică a României la Londra şi elita românească de pe teritoriul britanic s-a stabilit o relaţie strânsă de colaborare. Evenimentele culturale şi de diplomaţie publică pe care ambasada le organizează în capitala britanică se bucură de participarea şi implicarea activă a unui număr semnificativ de personalităţi româneşti din Marea Bri-tanie. Totodată, Ambasada sprijină proiectele derulate de către asociaţiile din mediul profesionist (Societatea Medicală Română din UK, Forumul Arhitecţilor si Urbaniştilor Români din UK, GRASP, LSRS, etc) sau cele culturale (Pro Patrimonio, Fundaţia Constantin Silvestri, etc). Personalităţi ale diasporei româneşti precum Sir George Iacobescu, Nicolae Raţiu, pianista Alexandra Dariescu, violonistul Remus Azoiţei, actriţa Anamaria Marinca, etc promovează cultura română şi imaginea României în Marea Britanie.
Românii le rezolvă o mare problemă: deficitul forţei de muncă
Este Marea Britanie tărâmul făgăduinţei pentru mulţi tineri bine pregătiţi?
Din cei peste 400.000 de români din Marea Britanie (conform estimărilor britanicilor), mai mult de 80% sunt activi pe piața muncii și aduc contribuții semnificative economiei și societății britanice. Din perspectiva profesiilor și calificărilor, românii din Marea Britanie sunt un grup eterogen, numărând atât persoane cu înalte cali-ficări, prezente în sectorul bancar și finaciar, sistemul de sănătate, administrația publică, cât și lucrători calificați și slab calificați care contribuie consistent la acoperirea deficitului de pe piața muncii în sectoare precum construcțiile, agricultura, logistica, îngrijirea persoanelor dependente etc.
Din datele statistice britanice rezultă că 77% dintre români au vârste între 16 și 49 de ani.
Care sunt principalele probleme consulare? De ce vă loviţi? Cum s-ar putea îndrepta lucrurile?
Această perioadă este foarte încărcată – din punct de vedere consular pentru toate oficiile consulare din Marea Britanie, din cauza incertitudinilor generate de procesul Brexit. Aceste incertitudini vin pe un fond ridicat de solicitări deja existent, la rându-i generat de creșterea semnificativă a dimensiunii comunității românești din Marea Britanie din ultimii 4 ani și eli-minarea unor taxe consu-lare în februarie 2017.
Care sunt marile -probleme consulare ale românilor?
Cel mai solicitat serviciu consular în prezent este pașaportul – cererile de eliberare a pașapoartelor. Anul trecut, la Londra, au fost procesate peste 115.000 de servicii consulare, dintre care cele mai solicitate au fost pașapoartele și titlurile de călătorie (72.577 cereri), actele notariale (27.909 cereri), actele de stare civilă (7.532 cereri) și obținerea unor acte din România (3.700 cereri). Ambasada României la Londra a făcut o serie de demersuri, în ultimii ani, pentru gestionarea acestor cereri: a ridicat Biroul consular de la Edinburgh la rang de consulat general, a deschis Consulatul General al României la Manchester, a deschis alte două consulate onorifice la Winchester și Insula Jersey, a închiriat spații suplimentare la Londra pentru eliberarea unor documente de călătorie și face demersuri pentru mutarea Secției consulare într-un spațiu mai ”generos” și mai eficient din punct de vedere al fluxului. Pentru moment, unele măsuri pentru eficientizare au fost luate: s-a regândit puțin încărcătura pe consulatele generale de la Edinburgh și Manchester și a fost prelungit programul de lucru cu publicul la Secția consulară din Londra. Câteva comi-tate din circumscripția consula-ră a CG Manchester au fost mutate la CG Edinburgh, iar la Secția consulară din Londra prima persoană intră în spațiul de lucru cu publicul la orele 8.00 iar ultima la orele 19.40.
