11.3 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăEconomieEconomie internăBugetul pe anul viitor, prioritar, dar întârziat. Cum vor fi împărțiți banii

Bugetul pe anul viitor, prioritar, dar întârziat. Cum vor fi împărțiți banii

Bugetul de stat pe anul viitor ar fi trebuit să fie gata de la jumătatea acestei luni, însă în ultimii ani această întârziere a devenit o obișnuință. Anul acesta nu am mai avut nici cele două rectificări bugetare, însă a fost făcută până la urmă o rectificare ca de final de an. Primarii sunt cei mai interesați să primească bani mai ales că anul viitor vor fi și cele patru alegeri, care la rândul lor vor fi în două tururi de scrutin, cu excepție, europarlamentare și parlamentare.

Coaliția PSD-PNL lucrează în prezent la definirea direcției bugetare pentru anul 2024, preponderent pe baza datelor brute oferite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), care a elaborat Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici 2023-2027. Țara noastră urmează și anul viitor să primească alte tranșe din PNRR, astfel că vom avea un buget mult mai mare față de anul acesta.

 „Eu pot spune foarte clar că anul acesta România va avea conform legii buget până la sfârșitul anului. Și vom avea un deficit și vom avea un deficit gestionabil și negociat cu Uniunea Europeană. Întotdeauna pleci de la ultimul deficit cu minimul de 0,5 mai puțin. Eu îmi doresc să închidem cu un deficit de 3%”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Bugetul de stat pe 2024 va fi axat pe investiții, bani în plus urmând să primească ministere precum educația și sănătatea, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

“Construim bugetul pornind de la legislația care este în vigoare în momentul de față și conform cu procedurile pe care le avem, de asemenea, în vigoare. E un buget care încercăm să îl orientăm spre investiții. Acesta este obiectivul pe care ni-l propunem pentru anul 2024, iar în ceea ce privește marile servicii publice, vorbesc de sănătate și educație, acestea rămân în continuare cu alocări bugetare care să le permită atât modernizarea, digitalizarea”, a spus Marcel Boloș.

Cel mai important este că PIB-ul țării va avea o creștere semnificativă de la 1.583.000.000.000,5 lei la 1.733.000.000.000,8 lei. 

,,Este cea mai mare creștere de buget, pe care o avem propusă pentru anul 2024, 161% față de alocarea pe care am avut-o față de 2023, dar, repet, este o alocare consistentă pentru investițiile care se derulează în educație din Planul Național de Redresare și Reziliență și politica de coeziune“, a mai spus Boloș.

În cea mai recentă publicaţie „World Economic Outlook” (WEO), experţii FMI estimează o

creştere economică de 2,2% în acest an, ce va fi urmată de o accelerare până la 3,8% în 2024. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum, estimările FMI pentru acest an depăşesc pragul de 10% (10,7%), după care se aşteaptă ca inflaţia să revină pe un trend descendent, pentru anul 2024 preţurile fiind estimate a se majora cu 5,8%. Deficitul de cont curent se se va îmbunătăţi gradual la -7,3% şi -7,1% din PIB în 2023-2024. Rata şomajului va rămâne la un nivel asemănător celui de anul trecut (5,6%), urmând a se diminua uşor în 2024 (5,4%).

„Eu vreau ca anul viitor la sfârșitul anului să avem sub 5%. Am spus că o să avem o singură cifră anul acesta. Am reușit, am pornit când am fost prim-ministru… cred ca aveam 11 și am ajuns acum la 8%. Deci înseamnă că luăm măsurile bune. Avem investiții directe, în doi ani de zile, de aproape 20 de miliarde de euro. Pentru prima oară când se întâmplă acest lucru în România. Avem o scădere a deficitului comercial de 4,6 miliarde. E prima oară când avem. Nu a mai crescut datoria publică și odată cu creșterea PIB-ului, chiar când va interveni deflatorul, că vom avea minimum două puncte procentuale scăderdea datoriei publice – deci nu mai suntem în trendul de creștere”, a mai spus Marcel Ciolacu.

A doua rundă de prognoze pentru România, simultan cu publicarea WEO, dar cu ajustări la nivelul anului 2024, a fost menţionată în Concluziile misiunii FMI pe Articolul IV, din 4 octombrie: „ Pe termen mediu, se așteaptă ca economia să revină la creșterea potențială de 3,75% pe măsură ce consumul se va redresa, iar investițiile, susținute de PNRR, vor rămâne robuste. Inflația se estimează că va decelera de la 7,5% la sfârșitul anului 2023 până la 4,5% în decembrie 2024, depăşind intervalul țintă de inflație a BNR.”

Comisia Europeană a aprobat pe 21 noiembrie noul Plan de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro, dintre care 14,9 miliarde împrumuturi și 13,6 miliarde granturi. Guvernul și-a propus prin această rectificare să renunțe la granturi în valoare de 2,1 miliarde euro, acțiune justificată prin ajustarea alocării negociate cauzată de PIB-ul mai mare din 2021 față de estimarea inițială.

Cea mai mare sumă la care Guvernul României și-a propus însă să renunțe este cea de la investițiile în spitale noi și dotări și echipamente în aparatură medicală, în cuantum de 740 de milioane de euro.

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
În presă din 2004. Am trecut pe rând de la reporter TVR, la Realitatea TV, Aleph TV și B1 TV. În presa online am lucrat la Rol.ro, Realitatea.net, mediafax.ro. Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic. Sunt doctorandă în Științele Comunicării la SNSPA, iar tema mea de cercetare este despre criza alimentară.
Cele mai citite

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă