Potrivit Agerpres, la protest au participat activişti pentru drepturile romilor, dar şi reprezentanţi ai unor organizaţii care militează pentru drepturile omului în general. Coloana de protestatari s-a deplasat pe traseul Bulevardul Dacia – Strada Henri Coandă – Bulevardul Lascăr Catargiu – Piaţa Victoriei – Bulevardul Aviatorilor, participanţii purtând însemne cu steagul internaţional al romilor. În debutul evenimentului, au fost intonate imnurile României, Europei şi Romilor.
Protestatarii au purtat pancarte cu mesajele: „Rasismul, o boală europeană tratată superficial”, „Solidaritate antirasistă”, „Europe, stop rasism in your states”, „În an centenar rasismul este barbar”.
Ciprian Necula, coorganizator al protestului, a dat citire unui manifest, alături de alţi iniţiatori, exprimând dezaprobarea faţă de „violenţa îndreptată împotriva romilor din România, Italia, Ucraina”. Necula a precizat că în ţara noastră, potrivit sondajelor de opinie, romii sunt cea mai vulnerabilă minoritate etnică în faţa rasismului şi discriminării, adăugând că acest lucru este determinat de „lipsa de programe coerente pentru combatarea” acestor atitudini.
„În ultimii ani au avut loc evacuări forţate ale romilor, fără ca autorităţile să asigure o alternativă pentru locuire. Astfel de evenimente au fost în Cluj, Eforie Sud, Lugoj, Timişoara, Dej, Constanţa, Mangalia, Iaşi, Focşani şi multe altele”, a declarat el.
În manifest s-a făcut referire la şase atacuri rasiste care au avut loc în Ucraina pe parcursul a două luni.
„În Ucraina, grupările paramilitare de extremă dreapta ‘Sober and Angry Youth’ au ucis cu violenţă doi cetăţeni de etnie romă, au distrus locuinţele romilor, au incendiat grădiniţe şi biserici frecventate de romi. Pe data de 9 mai o grupare extremistă a dat foc unei tabere de romi din regiunea Liov, în 23 mai 12 bărbaţi înarmaţi cu bâte şi arme de foc au atacat o tabără de romi din regiunea Ternopil. După ce i-au alungat pe cei şapte adulţi şi 33 de copii, atacatorii au incendiat tabăra. În 23 iunie, o grupare de ultranaţionalişti înarmaţi cu cuţite a atacat o aşezare a romilor din vestul Ucrainei. Au ucis un tânăr rom, pe nume David Pop, în vârstă de 24 de ani şi au rănit mai multe persoane, inclusiv un copil”, au susţinut autorii documentului.
Ei au mai atras atenţia asupra faptului că ministrul de Interne italian, Matteo Salvini, a propus recenzarea romilor, fără să precizeze obiectivul clar al acestei acţiuni.
„Recenzarea unui singur grup etnic poate duce la măsuri politice rasiste, ce încurajează violenţa împotriva minorităţilor, aşa cum s-a mai întâmplat în 1938 în Italia, sub Mussolini. Ulterior declaraţiilor ministrului de Interne, Matteo Salvini, mai mulţi cetăţeni români de etnie romă au fost deportaţi, iar locuinţele acestora demolate, în Roma, la iniţiativa autorităţilor locale. Primăria Romei vrea să deporteze 400 de romi care locuiesc de ani de zile în tabăra improvizată. În data de 19 iulie, în urma unui atac rasist, o fetiţă romă, de cetăţenie română, pe nume Cerasela, având un an şi trei luni a fost împuşcată în spate, în timp ce se afla în braţele mamei sale”, se mai arată în manifest.
Iniţiatorii au cerut statului român să elaboreze o legislaţie care să condamne rasismul antirom, după modelul legii antisemitismului; înfiinţarea unui observator guvernamental privind rasismul şi xenofobia; implementarea şi bugetarea Strategiei Naţionale pentru Romi; reforma instituţiilor care se ocupă de incluziunea romilor; sancţionarea de către CNA a discursului instigator la ură.
Autorităţilor din Italia şi Ucraina li s-a cerut să asigure protecţia cetăţenilor de etnie romă, iar Comisiei Europene să intensifice monitorizarea rasismului antirom în statele membre, cu scopul de a identifica derapaje de la principiile europene, precum şi formarea în cadrul Agenţiei pentru drepturi fundamentale a unei direcţii care să monitorizeze situaţia comunităţilor de romi din toate statele membre. A fost cerută de asemenea declanşarea procedurii de infringement în cazul statelor membre care nu sancţionează infracţiunile motivate de ură.
Carmen Gheorghe, preşedinte al Asociaţiei E-Romnja, a declarat că manifestul are un dublu rol: de a exprima solidaritatea cu romii din afara ţării, dar şi de a atrage atenţia statului român asupra faptului că „nu face suficient şi nu se poziţionează aşa cum trebuie” atunci când vine vorba de etnicii romi.
„Protestul acesta este, în primul rând, un semnal de solidaritate pentru romii noştri din diaspora, care, din păcate, de multe ori devin ţari ispăşitori pentru politicienii europeni, fie că sunt în perioada alegerilor naţionale sau pre-alegerilor europene, aşa cum se întâmplă în Italia. Vrem să facem acest manifest pentru a le arăta lor că nu sunt singuri, mai ales că statul român, din păcate, îi abandonează de fiecare dată”, a precizat ea.
