22.8 C
București
vineri, 20 septembrie 2024
AcasăCulturăBrățara dacică adjudecată în Licitația Artmark de Istorie ajunge la Muzeul Național...

Brățara dacică adjudecată în Licitația Artmark de Istorie ajunge la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu

Eveniment cu totul deosebit în prima licitație din noul sezon al Casei A10 by Artmark.

Brățara dacică adjudecată în Licitația Artmark de Istorie ajunge la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu

Brățara dacică din aur, veche de 3.000 de ani – datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr. – a fost adjudecată în evenimentul care a avut loc marți seară (17 septembrie), la Palatul Cesianu-Racoviță, și va ajunge la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu!

Spectaculoasa bjuterie a fost achiziționată cu 35.000 de euro (de la un preț de pornire de 7.000 de euro) de un colecționar de artă și istorie care a dorit să o păstreze în expunere în cadrul unei instituții muzeale. Astfel, după prima întâlnire cu publicul, care a fost prilejuită de expoziția excepțională, cu intrare liberă, găzduită de Galeriile Artmark, brățara antică va putea fi admirată în continuare de iubitorii de istorie românească veche, ce o vor putea viziona în expunerea permanentă a secției de istorie a reputatului Muzeul Național Brukenthal.

colier auriu spiralat izolat pe fundal alb
Foto – Brățara dacică

„Am primit cu bucurie propunerea Casei de Licitații A10 by Artmark de a expune, prin generozitatea cumpărătorului anonim, brățara dacică achiziționată la licitația din data de 17 septembrie. Muzeul Național Brukenthal are o colaborare foarte bună cu Artmark.

În decursul timpului, am avut diverse alte colaborări, precum NFT-urile realizate recent cu zece cele mai importante capodopere de la noi, care au făcut obiectul unei licitații caritabile cu scopul de a strânge fonduri pentru lucrări de restaurare atât de necesare activității pe care o desfășurăm. Ne bucurăm că sunt colecționari, așa cum se întâmplă și în cazul de față, care, atunci când achiziționează o piesă importantă, cum este și această brățară dacică, doresc să o expună pentru o perioadă de timp într-un muzeu, pentru ca și publicul larg să o poată vedea.

Am consultat și noi expertiza realizată de doamna dr. Corina Borș (cercetător științific / arheolog expert în Secția Arheologie din cadrul Muzeului Național de Istorie a României – n.r.) pentru această piesă și am decis ca această piesă să fie în viitor expusă în cadrul Muzeului «Casa Altemberger» din cadrul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Pagini deschise cu text academic în limba română.

O așteptăm, așadar, cu bucurie și cu nerăbdare, atât eu, cât și colegii noștri, pentru că este o brățară cu o importanță deosebită, atât pentru istoria țării, cât și pentru arta și cultura românească. Felicităm colecționarul care a dorit să achiziționeze această piesă și mulțumim Casei de Licitații A10 by Artmark pentru colaborare și dialog.

Vom anunța în curând data de la care această brățară va putea fi vizitată la Sibiu. Ne pregătim ca piesa să fie expusă la Brukenthal într-un modul expozițional distinct, împreună cu texte și cu date despre aceasta și proveniență – așadar îi vom rezerva un loc aparte, astfel încât brățara să poată fi vizitată în toată splendoarea sa.

În decursul timpului, Muzeul Național Brukenthal a mai expus lucrări achiziționate în licitațiile Artmark, precum atunci când am expus două picturi celebre de Nicolae Grigorescu – «Car cu boi» (în 2010) și «Fata cu mărgele roșii» (în 2011).

De data aceasta, însă, suntem cu atât mai bucuroși cu cât este pentru prima dată când Muzeul Brukenthal poate expune o piesă de o asemenea importanță pentru istorie, care provine din perioada dacică, dintr-o colecție privată. Este o premieră pentru noi”, declară dr. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Brățara provine din localitatea Costești (județul Argeș), dintr-o colecție privată moștenită pe linie maternă timp de șase generații.

Conform relatărilor familiei, Ilie și Rada Neacșu au lăsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, Catrina Ioana, străbunica actualului deținător. Brățara este cunoscută în literatura de specialitate, fiind documentată prin menționarea sa, în anul 2014, în Repertoriul Arheologic al județului Argeș (pct. 125): „Pe teritoriul localității a fost descoperită, întâmplător, înainte de 2005, o brățară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip «ochi cu cârlig», datând probabil de la începutul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se păstra în posesia urmașilor descoperitorului”.

Acest artefact reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia și perioada cronologică de referință, mai ales că, potrivit specialiștilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al României.

Brățara se înscrie în categoria pieselor de podoabă din metal prețios, fiind purtată de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societăților care preced epoca geto-dacică pe teritoriul actual al României, atât masculină, cât și feminină.

„Este o discuție întreagă în cercetarea românească despre așa-numita comoară getică. Piesele de tip asemănător de la Muzeul Național de Istorie, în primul rând celebrele brățări dacice regăsite în ultimele două decenii, sunt piese de tezaurizare. Așadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Știm că în societățile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reîntâlnim și ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri în forme de elemente de bijuterii, peste tot în Europa. Brățara aceasta totodată cu siguranță a fost purtată. Dincolo de valoarea intrinsecă a unui obiect de tezaur, este un obiect care indică foarte bine evoluțiile sociale și politice din spațiul românesc. Așadar este un act extraordinar să poți să licitezi pentru o astfel de piesă”, a explicat prof. univ. dr. Carol Căpiță, din cadrul Departamentului de Istorie Antică și Arheologie al Facultății de Istorie București – pentru canalul YouTube Artmark.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Stancu Alexandru
Stancu Alexandru
2017 este anul debutului meu în presă. Am trecut pe la ProTv și Aleph News, iar din vara lui 2021 am devenit editor web la România Liberă.
Cele mai citite

Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă asupra poli-adicției la tineri și lansează cartea „Învinge dependența”

Fenomenul poli-adicției, adică dependența multiplă de substanțe și comportamente, devine tot mai prezent în rândul tinerilor din România, avertizează dr. Radu Țincu, unul dintre...

Ucraina participă la un exercițiu NATO pentru testarea sistemelor anti-drone

NATO a încheiat săptămâna aceasta un exercițiu anti-drone major, la care Ucraina a participat pentru prima dată, alianța occidentală încercând să tragă urgent învățăminte...

YouTube introduce reclame inclusiv pe ecranele de pauză, stârnind critici din partea utilizatorilor

YouTube a adăugat un nou format de publicitate, afișând reclame atunci când utilizatorii pun pauză videoclipurilor. Decizia Google a atras deja critici, fiind considerată...
Ultima oră
Pe aceeași temă