România este în top 3 țări din Europa în materie de scheme de înșelătorii în mediul online, în contextul în care ne îndreptăm către o lume tot mai digitalizată, susține Bogdan Ivan, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Datele informale ale ministerului arată că țara noastră se confruntă cu unul dintre cele mai puterice valuri de scheme de înșelătorie online din Europa, care îi transformă pe români în victime ale informațiilor false.
Din luna mai când a fost lansat mecanismul de raportare și eliminare mai rapidă a conținutului deepfake către Ministerul Digitalizării, românii au semnalat multe scheme de înșelătorii investiționale, create cu ajutorul tehnologiei deepfake. Canalul de comunicare a fost creat în special pentru a combate dezinformările în perioada alegerilor și a presupus lansarea unei pagini dedicate #nofake unde cetățenii pot semnala conținutul deepfake pe care îl consideră malițios sau înșelător de pe diverse platforme de socializare și motoare de căutare. O echipă a ministerului transmite apoi prin canale dedicate către Meta, Google și TikTok, conținutul validat drept ilegal sau înșelător.
Conținutul a fost transmis și autorităților abilitate din România precum Autoritatea națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau instituțiilor de forță, în funcție de caz, a precizat ministrul.
Ministrul Digitalizării a discutat cu oficialii Meta, TikTok și Google
Ministrul Digitalizării a discutat, ieri, cu oficialii Meta, TikTok și Google o extindere a acestui mecanism în afara perioadei electorale.
„Chiar în dimmineața aceasta am avut o întalnire tocmai pentru a avea în continuare acest mecanism. Din discuțiile informale, România este în top 3 țări din Europa în materie de scheme de înșelătorii în mediul online. Am avut situații în care au apărut figuri publice, situații în care au apărut înalți prelați ai Bisericii care recomandau medicamente minune și imediat ce au ajuns la noi le-am transmis către platforme și au fost eliminate în cel mai scurt timp”,
a declarat ministrul Bogdan Ivan.
El a subliniat importanța optimizării mecanismului și a colaborării cu platformele online pentru a combate eficient înșelătoriile.
„Noi ne-am depășit oarecum atribuțiile atunci când am primit conținut ilegal și evident că era ilegal; am transmis mai departe folosind același canal către platforme și acel conținut a fost eliminat. Vorbim despre imaginea unor persoane publice, despre scamatorii, înșelăciuni, acțiuni, medicamente minune, care nu au ce căuta atunci când facem reclamă. Mai mult, le-am transmis și către autoritățile competente din România, mai exact Autoritatea pentru Protecția Consumatorului. În situații în care era vorba despre o instituție de forță, am transmis și către acea instituție tocmai pentru a ne asigura că nu doar primim problema, ci și rezolvăm până la capăt”, a explicat ministrul.
Aproximativ 50% din cazurile raportate – deepfakes despre investiții sau medicamente miraculoase menite să fraudeze populația
Potrivit datelor ministerului, aproximativ 50% din solicitări sunt deepfakes despre investiții sau medicamente miraculoase (scams) menite să fraudeze populația. Marile platforme au confirmat că România prezintă un caz aparte, cu foarte multe instanțe de tentativă de fraudare.
O situație legată de sesizările făcute de români a fost prezentată de ministrer luna trecută. Pe platforma Ministerului au fost înregistrate 1585 raportări primite pe platformă. Dintre acestea, 687 nu fac obiectul campaniei – nu sunt deepfakes, nu au legătură cu alegerile, nu sunt din România, sunt linkuri la profiluri private, sau au fost deja soluționate de către platforme prin uneltele lor. Dintre cele 898 care fac obiectul campaniei, 439 au fost transmise către platforme prin canale variate. Procedura de lucru cu marile platforme este în revizuită constant, bazat pe tipul de reclamații pe care le primește MCID. În același timp, 257 au fost soluționate, eliminând astfel peste 5000 de materiale audio/video care puneau în pericol integritatea alegerilor.
Ministerul a anunțat că toate aceste cazuri le va analiza împreună cu instituțiile cu competențe în domeniu.
Bogdan Ivan a precizat că cetățenii vor putea continua să raporteze astfel de conținuturi.
„Pot să le trimită în continuare pe platforma noastră, care acum se reglează cu marile platforme, tocmai pentru a permite transmiterea acestui tip de conținut și pentru a avea o bază legală. Vom emite și un alt act normativ, un alt ordin de ministru, care să extindă aplicarea acestuia și în afara perioadei preelectorale și electorale”,
a explicat ministrul.
Ce este un deepfake
Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate.
Deepfake-urile pot distorsiona realitatea, creând conținut video sau audio extrem de realist, care poate fi greu de distins de materialele autentice. Aceasta poate submina încrederea în mass-media și în informațiile pe care ne bazăm pentru a lua decizii informate.
Tehnologia Deepfake poate fi folosită pentru a crea înregistrări false care implică persoane în activități pe care nu le-au realizat cu adevărat, de obicei pentru tentative de fraudă, dar și pentru divertisment.
Din punctul de vedere al impactului social, deepfake-urile pot fi folosite pentru a manipula opinia publică sau a crea confuzie prin dezinformare. Ele pot fi folosite pentru a perturba și a influența alegerile democratice, relațiile internaționale și pot alimenta teorii ale conspirației.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
