19.1 C
București
duminică, 21 aprilie 2024
AcasăEconomieEconomie internăAsigurările PAD, luate în vizor. USR cere reformă în asigurările de locuințe

Asigurările PAD, luate în vizor. USR cere reformă în asigurările de locuințe

Asigurările obligatorii de locuințe sunt plătite degeaba de mulți proprietari de case, atrage atenția USR. Este vorba despre sume de bani achitate de două ori, odată prin asigurarea la bancă, odată cu creditul și PAD-ul. De altfel, asigurarea PAD ar trebui să fie refăcută, astfel că beneficiarii să poată obține despăgubiri pentru mai multe daune.

În acest moment, proprietarul unei locuințe nu își poate asigura casa pentru riscul pe care-l consideră cel mai crescut, ci trebuie, obligatoriu, să o asigure împotriva dezastrelor naturale. Senatorul USR Cristi Berea a depus o inițiativă legislativă care elimină obligativitatea încheierii unei polițe de tip PAD.

Astfel, cei care își asigură locuințele printr-o poliță facultativă – care este mult mai cuprinzătoare decât cea prin sistemul PAD – nu vor mai fi obligați să plătească suplimentar încă 130 de lei pentru o poliță care nu acoperă cele mai frecvente accidente sau dezastre. Inițiativa USR menține obligativitatea deținerii unei polițe de asigurare a locuinței pentru dezastrele naturale, fie de tip PAD, fie una facultativă.

Senatorul USR de Iași Cristi Berea argumentează că unul dintre motivele pentru care românii nu-și asigură casa prin sistemul de asigurări obligatorii este și irelevanța lor, în condițiile în care „cutremurele, alunecările de teren si inundațiile, deși grave, nu sunt printre cele mai frecvente dezastre pentru cetățeni”.

„Oamenii au senzația că dau banii degeaba la PAD dacă mai au și o asigurare facultativă care acoperă tot din PAD plus mult mai multe alte cazuri de dezastre naturale sau accidente. România este printre puținele țări din UE care au un sistem de asigurare obligatorie a locuințelor, majoritatea covârșitoare a țărilor membre instituind scheme voluntare”, susține senatorul Cristi Berea.

Patru locuinţe din cinci nu sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale, iar la 47 de ani de la cutremurul din 1977 România rămâne cu un grad ridicat de vulnerabilitate în faţa acestor fenomene.

“Dacă ne gândim la nivelul de pregătire ca societate avem 9,7 milioane de locuinţe din care numai 2,1 milioane sunt asigurate. Şi rămânem în continuare în aceeaşi paradigmă. O locuinţă din cinci este asigurată, patru locuinţe din cinci nu sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale. În continuare patru din cinci locuinţe sunt vulnerabile în faţa dezastrelor naturale. În continuare România rămâne cu un grad ridicat de vulnerabilitate în faţa dezastrelor naturale. De aceea, noi încercăm prin toate demersurile să deschidem, ori de câte ori avem ocazia, discuţia despre consecinţele pe care le-ar avea un asemenea eveniment la nivelul societăţii, dar mai ales despre cum putem să facem faţă ca societate unui asemenea eveniment. Şi pun această întrebare (…) autorităţilor. Şi nu pot să îmi răspundă, pentru că nu există un răspuns afirmativ în acest moment”, a declarat Nicoleta Radu, director PAID România.

Ea a atenţionat că, în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 4 martie 1977, consecinţele a fi dezastruoase.

“Dacă ne întoarcem la evenimentul din 1977 şi corelăm cu portofoliul nostru de locuinţe, dacă s-ar întâmpla un eveniment de natura celui din 1977 am avea peste 200.000 – 250.000 de dosare de daune, deci 250.000 de locuinţe distruse. Imaginaţi-vă ce înseamnă, pe lângă acestea, business-uri distruse, infrastructură critică, instituţii publice. Răspunsul, dacă am avea parte de reconstrucţie rapidă, probabil că îl intuiţi”, a arătat directorul general PAID România, care a anunţat că această competiţie va avea, începând de anul viitor, şi o secţiune dedicată copiilor şi tinerilor.

Datele oficiale, prezentate UNSAR

Doar 20% dintre locuințele din România sunt în acest moment asigurate împotriva unor dezastre, atât naturale, cât și accidentale. Este unul dintre cele mai scăzute procente din Uniunea Europeană. Spre exemplu, împotriva inundațiilor doar 10% dintre locuințe sunt asigurate, cu toate că, dintre dezastrele naturale, inundațiile sunt printre cele mai frecvente.

De asemenea, studiile arată că, în mediul urban, riscul unor dezastre naturale este extrem de mic și, de aceea, cetățenii preferă asigurări care acoperă situații mult mai frecvente: inundații produse accidental, incendii, distrugerea de bunuri mobile sau aparatură electronică etc, situații care în prezent sunt acoperite de asigurările facultative, dar nu de polițele PAD. Multe dintre polițele facultative includ cutremurele și alte dezastre naturale, acoperite și de PAD.

Regiunea de dezvoltare formată din Municipiul București și din județul Ilfov conducea, în primul semestru al anului trecut, în clasamentul regiunilor cu cele mai multe locuințe protejate printr-o asigurare facultativă. Practic, aproape 2 din 5 locuințe din acest areal erau asigurate, adică 28% din total, cu 7 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului 2022[1].

Pe locul secund în acest top se află Regiunea Vest, cu un grad de cuprindere în asigurare de 19%, urmată de Regiunile Centru și Nord-Vest (16%), Sud-Est (14%), Nord-Est și Sud (11%) și Sud-Vest (9%).

La nivelul întregii țări, doar 17% dintre locuințe sunt protejate de o asigurare facultativă, ceea ce înseamnă că 4 din 5 locuințe rămân în continuare neprotejate în fața incendiilor, exploziilor, a avariilor produse instalațiilor interioare ale clădirii, precum și în cazul altor evenimente care pot afecta negativ viața și bugetul unei familii.

“Cutremurele de anul trecut, dar și incendiile sau exploziile produse în țara noastră au arătat, încă o dată, că încheierea unei asigurări de locuință este esențială, fie că vorbim despre protecția împotriva dezastrelor naturale sau a altor fenomene neprevăzute, precum incendii și explozii. O asigurare ne poate ajuta să trecem mai ușor peste aceste momente și situații nefericite”, a declarat Alexandru Ciuncan, Președinte & Director General al UNSAR.

În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru acele locuințe care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi o serie de fenomene naturale, dar și alte tipuri de riscuri precum: cutremur, inundații, alunecări de teren, incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice / electrocasnice etc. De asemenea, o asigurare facultativă poate fi personalizată prin clauze speciale dedicate, în funcție de specificul fiecărei locuințe și de nevoile individuale ale clienților. De exemplu, se pot acoperi inclusiv prejudiciile produse vecinilor.

“În condițiile în care, în prezent, doar 1 din 5 locuințe din România este protejată împotriva dezastrelor naturale, față de mai mult de 3 din 5 locuințe asigurate la nivel european – este cu atât mai important să ne informăm cât mai bine pentru a fi #sigurACASĂ alături de cei dragi”, a precizat Alina Bărbulescu, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

Companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuințe, în primele 9 luni ale anului trecut. Astfel, sprijinul financiar oferit a înregistrat o creștere de 61% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2022 (74,1 milioane lei).

Peste 83% din valoarea acestor despăgubiri (99,2 milioane lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu cca. 38% față de cele efectuate în primele 9 luni ale anului 2022.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Cristina Corpaci
Cristina Corpaci
Din iulie 2021 m-am alăturat echipei România Liberă, unde sunt editor și editorialist economic.
Cele mai citite

Rectorul Universității din București limitează numărul notelor de 9 și 10 ce pot fi acordate studenților

În facultățile Universității din București (UB), la programele de studii de nivel licență, nu se vor putea acorda mai puțin de 5% și nu...

Rectorul Universității din București limitează numărul notelor de 9 și 10 ce pot fi acordate studenților

În facultățile Universității din București (UB), la programele de studii de nivel licență, nu se vor putea acorda mai puțin de 5% și nu...

1,29 milioane de bugetari, potrivit datelor Ministerului Finanțelor

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2024, de 1.289.965, cu 1.827 mai puţine comparativ cu ianuarie 2024,...
Ultima oră
Pe aceeași temă