„Aceasta este fără îndoială o provocare”, a declarat el reporterilor, potrivit agenţiilor de presă ruse. „Moartea lui Zaharcenko va agrava cu siguranţă tensiunile în regiune” şi va submina procesul de pace lansat de acordurile de la Minsk din 2015 sub egida Germaniei şi Franţei, a adăugat el.
Aleksandr Zaharcenko, în vârstă de 42 de ani, a fost ucis vineri într-o explozie în centrul oraşului Doneţk, cea mai recentă victimă a unei serii de asasinate vizând lideri ai rebelilor. El a fost, de la începutul conflictului în estul Ucrainei, „preşedinte” al Republicii Populare Doneţk, autoproclamată de insurgenţi.
„Ce s-a întâmplat astăzi pune un mare semn de întrebare asupra întregului proces” de pace, a reacţionat vineri noapte purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Ea a estimat anterior că există „toate motivele să se creadă” că guvernul ucrainean este responsabil pentru acest atentat.
Preşedintele rus Vladimir Putin a transmis condoleanţe locuitorilor din Doneţk într-un comunicat publicat vineri, calificându-l pe Zaharcenko drept un „adevărat lider popular” şi o „persoană curajoasă şi hotărâtă”.
„Asasinarea perfidă a lui Aleksandr Zaharcenko este o dovadă în plus că cei care au ales calea terorii, a violenţei, fricii nu caută o soluţionare paşnică şi politică a conflictului”, a adăugat el, făcând implicit aluzie la autorităţile ucrainene.
Moartea lui Aleksandr Zaharcenko şi demisia în noiembrie 2017 a lui Igor Plotniţki, „preşedintele” republicii autoproclamate Lugansk, vecină cu Doneţk, precum şi asasinarea mai multor şefi de război marchează sfârşitul liderilor istorici ai teritoriilor separatiste, ajunşi la putere în timpul conflictului cu armata ucraineană, care a făcut peste 10.000 de morţi de la izbucnirea sa în 2014.
