Potrivit unui comunicat transmis de Agerpres, în primul semestru din 2018, un număr de 900 de persoane au solicitat acordarea protecţiei internaţionale din partea statului român, în 282 de cazuri fiind recunoscut statutul de refugiat sau a fost acordată protecţie subsidiară.
Totodată, 948 de beneficiari ai unei forme de protecţie au fost înscrişi în programele de integrare.
Conform IGI, ei sunt asistaţi la nivelul Centrelor Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil situate în Bucureşti, Giurgiu, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi şi Maramureş, structuri teritoriale specializate în probleme de azil.
Referitor la ţara de origine, cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din state precum Irak, Siria şi Iran, iar cele mai multe cereri au fost depuse la centrele din Timişoara şi Bucureşti.
În ceea ce priveşte accesul la o nouă procedură de azil, au fost înregistrate 125 de cereri, faţă de 47 în perioada similară a anului 2017.
Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă, poliţiştii de imigrări au soluţionat 521 de cereri de protecţie internaţională în etapă administrativă, în 282 de cazuri fiind acordată o formă de protecţie, dintre care pentru 152 a fost recunoscut statutul de refugiat şi pentru 130 a fost acordată protecţia subsidiară.
În perioada de referinţă, precizează IGI, 948 de persoane au fost înscrise în programul de integrare – peste 400 provin din Irak, 360 din Siria, 63 din Afganistan şi alte ţări.
Pe linia procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererilor de azil depuse de solicitanţii de protecţie internaţională, au fost transmise 190 de cereri pentru transferul străinilor în alte state membre, informează IGI. De asemenea, a fost realizat transferul în România pentru 108 persoane, în conformitate cu prevederile Regulamentului Dublin.
În cadrul centrelor, străinii beneficiază de o gamă de servicii integrate şi asistenţă care vin în sprijinul nevoilor acestora, de consiliere socială şi asistenţă materială, de sprijin în rezolvarea problemelor, de informare şi educaţie, de acces la activităţi de socializare, consiliere psihologică sau juridică, de acces şi participare pe piaţa muncii şi de relaţionare cu autorităţile locale, menţionează IGI.
