În cazul taxei de solidaritate care trebuie plătită de grupul austriac OMV este un fel de uite legea nu e legea. Deși oficialii companiei, au anunțat că ei duc taxele în propria țară, așa cum s-au obișnuit, Guvernul ține cu dinții și vrea să arate că nimeni nu e mai presus de lege.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat miercuri că a solicitat Comisiei Europene clarificări în privinţa regulamentului european transpus în legislaţia naţională prin ordonanţa de urgenţă pe energie, pentru introducerea contribuţiei de solidaritate, adăugând că „toată lumea va plăti solidar costul crescut al vieţii”.
„Guvernul a implementat şi acest pilon 3, contribuţia de solidaritate, preluând tot ceea ce scrie în regulament european, inclusiv elementele care văd că trezesc o serie de elemente de interpretare, respectiv acea referire la cel puţin 75% din cifra de afaceri pe anumite sectoare. Scopul este următorul: cei care au făcut profituri şi venituri excepţionale din sectorul energetic vor plăti solidar pentru a compensa creşterea costului vieţii, atât pentru cetăţeni, dar şi creşterea costului şi pentru companii şi este o chestiune pe care a recunoscut-o şi Europa. România a făcut aceşti paşi încă din ianuarie 2022”, a afirmat Adrian Câciu la Parlament.
El a precizat că a cerut Comisiei Europene clarificări legate de această contribuţie de solidaritate.
„Pentru a nu mai fi neclarităţi în interpretarea regulamentului şi a ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare pe acest articol, mai ales pe articolul 2, definiţii din regulament, şi această solicitare am făcut-o în temeiul punctului 66 din preambul, care spune că, în cazul în care există neclarităţi în implementare pe ceea ce înseamnă contribuţia de solidaritate, statele membre pot solicita Comisiei Europene o normă de interpretare”, a adăugat ministrul.
Câciu a menţionat motivele pentru care această solicitare nu a fost făcută înainte de a se aproba ordonanţa.
„Înainte de a se aproba ordonanţa, consultările cu Comisia s-au referit la complementaritatea acţiunilor Guvernului, în sensul în care ceea ce s-a stabilit deja să nu fie exclus dacă introduci noua contribuţie de solidaritate, pentru că vizează, până la urmă, şi tipuri de venituri diferite. Unele sunt venituri excedentare – şi avem contribuţia la fondul de tranziţie energetică – şi altele sunt supraimpozitări ale profitului, din care se deduc anumite cheltuieli. Şi răspunsul acesta al Comisiei a fost că ele sunt complementare şi pot funcţiona împreună. De aceea, şi Guvernul a venit să transpună inclusiv acest pilon 3, care înseamnă contribuţia de solidaritate”, a explicat Adrian Câciu.
El a spus că vor fi făcute modificări în legislaţie, dacă în urma clarificărilor Comisiei Europene rezultă că acest lucru trebuie îmbunătăţit în cadrul legislativ.
Întrebat în legătură cu anunţul OMV Petrom privind neplata acestei taxe de solidaritate, ministrul Finanţelor a arătat că este foarte sigur că această companie se încadrează pentru plata contribuţiei de solidaritate.
„Ordonanţa nu s-a referit doar la o companie, s-a referit la tot sectorul şi până la urmă şi OMV Petrom a exprimat o opinie, foarte bine, este opinia lor. Până la urmă, orice legislaţie poate comporta opinii diferite din perspectiva contribuabililor, o interpretare care, poate, să spunem, din punctul domniilor lor de vedere, nu generează plata de taxe. Tocmai de aceea, eu cred că datoria noastră, ca Guvern, este să introducem cât mai clar normele şi să scriem cât mai clar articolele, astfel încât să nu existe dubii şi să avem în spate inclusiv interpretările din partea Comisiei Europene ale modului în care sunt construite aceste acte de taxare”, a mai spus Câciu.
Potrivit acestuia, nu au existat presiuni şi intervenţii din partea niciunei companii pe această temă.
Răspunsul de la Comisia Europeană în această chestiune va veni în câteva zile.
Pe 13 decembrie 2022, Uniunea Europeană a anunțat taxa de solidaritate cu o rata minimă de impozitare de 15%. Acest acord a fost convenit la nivel mondial de 137 de țări.
Statele membre trebuie să pună în aplicare noile norme până la 31 decembrie 2023.
Un studiu publicat anul trecut de către EU Tax Observatory arăta că Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de ordinul a 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale cu un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global.
În țara noastră sunt peste 40 de multinaționale afectate de această taxă de solidaritate, transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022. Potrivit actului normativ, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile vor plăti o contribuţie de solidaritate de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.
