„Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenţii Ion Ioana, Ion Lucreţia Alexandra, Ion Valentin, Ciucă Mariana şi Ion Alexandru Victor împotriva ordonanţei de clasare nr. 7/P/2014 din data de 26 iulie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare. Menţine ordonanţa atacată. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.
Pe de altă parte, instanţa a admis o cerere a familiei privind sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. 2 şi alin. 7 pct. 2 din Codul de procedură penală.
Mariana Ciucă, sora Aurei Ion, a depus o plângere la Instanţa supremă în care a reclamat mai multe nereguli în desfăşurarea anchetei la Parchetul Militar, solicitând cercetarea fostului ministru de Interne Radu Stroe, a fostului ministru al Apărării Mircea Duşa şi a secretarului de stat Raed Arafat.
„De cinci ani, familia mea se luptă în justiţie pentru a-i face dreptate Aurei Ion şi a afla vinovaţii. Avocatul familiei nu a avut acces la probe, datele sunt în continuare secretizate, probele au fost alterate, iar plângerile penale, cât şi cererea de recuzare a judecătorului Valentin Horia Şelaru au fost respinse. La termenul din 6 martie 2019, avocatul nostru a cerut declasificarea informaţiilor clasificate din dosar, dar procurorul Văetiş Marian, reprezentantul Ministerului Public, a susţinut că aceste documente nu ar avea legătură cu cauza, deşi acestea se află în dosar. Totuşi, art. 33 din Legea nr. 182/2002 statuează ‘interdicţia clasificării ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei’. Stupefiant este şi faptul că, deşi procurorul militar şef de Secţie, general Vasilache Ioan, prin ordonanţa din 04.04.2016, a dispus obligaţia procurorilor de caz să pună la dispoziţia avocatului familiei înregistrările audio-video existente la dosar, acest drept le-a fost respins, un an mai târziu, de către procurorul militar colonel Lazăr Marian”, declara, într-un comunicat de presă, Mariana Ciucă.
Avocatul familiei a solicitat instanţei punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Raed Arafat, secretar de stat în cadrul MAI – şef Departament Situaţii de Urgenţă, deoarece acesta a dispus intervenţia unui elicopter SMURD, deşi aparatul nu era dotat pentru intervenţii în condiţii de ceaţă şi pe timp de noapte.
„Motivarea acţiunii penale este susţinută de avocatul Laura Beleca prin faptul că Raed Arafat a fost cel care a dispus intervenţia cu elicopterul SMURD, aparat ce nu era dotat pentru intervenţii în condiţii de ceaţă şi pe timp de noapte. Cu toate că, aşa cum rezultă din convorbirea telefonică dintre Raed Arafat şi operatorul 20 Mureş, acesta din urmă îl informează pe Arafat despre imposibilitatea elicopterului de a interveni, totuşi Raed Arafat dispune intervenţia, deşi cunoştea că acest aparat de zbor nu are în dotare funcţia de localizare a victimelor şi nici intervenţie în condiţii severe de vreme. Totodată, am solicitat şi citarea lui Grădinaru Dorel, inspector general – Inspectoratul General de Aviaţie al MAI, unul dintre cei care a ordonat intervenţia cu elicopterul SMURD. Deşi ştia că nu se poate efectua intervenţia cu elicopterul SMURD din cauza condiţiilor meteo, acesta a ordonat deplasarea aparatului de zbor”, mai spune familia Aurei Ion.
Mariana Ciucă mai reclama faptul că, la Parchet, au fost audiate persoanele implicate în dosar în absenţa avocatului familiei, încălcându-se art. 93 din Codul de procedură penală.
Printre aceste persoane s-au aflat Dumitru Cocor – adjunct al directorului SRI, audiat în directă legătură cu operaţiunea de localizare, căutare şi salvare desfăşurată la data de 20 ianuarie 2014; Ştefan Dănilă – consilier de stat, audiat cu privire la activitatea desfăşurată în calitate de şef al Statului Major General din cadrul MApN în legătură cu operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor catastrofei aviatice; Marcel Opriş – director STS, audiat la data de 21 aprilie 2015.
Pe 6 august 2018, procurorii militari au dispus clasarea unei părţi din dosarul accidentului aviatic din Apuseni, cu privire la activitatea autorităţilor de la ISU, STS, Jandarmerie, MApN, MAI, Poliţie, prefecţi, aleşi locali, „întrucât acţiunile/ inacţiunile acestora nu s-au interpus în lanţul cauzal care a determinat decesul, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni” şi „în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu”.
De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 349 C. pen. şi art. 350 C. pen, deoarece „s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art. 2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobată prin HG nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni”.
Pe 20 ianuarie 2014, un avion de tip Britten – Norman Islander (BN 2) cu şapte persoane la bord s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.200 de metri altitudine. În avion se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul şi o echipă de cinci medici de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias. Medicii erau transportaţi la Oradea, unde urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.
Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion – o tânără, ofiţer-student – şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic.
