Summitul Mișcării de Nealiniere (MNA), organizat în perioada 11-12 octombrie la Belgrad, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a înființării Mișcării, a fost cel mai mare eveniment multilateral din Europa și unul dintre cele mai mari evenimente din lume în 2021.

Grupul țărilor membre ale Mișcării de Nealiniere este cel mai numeros grup în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York. Mișcarea este importantă pentru Serbia, deoarece multe dintre țările membre nu au recunoscut Kosovo. În ultimele două decenii, superputerile au încercat frecvent, prin diferite modalități, să ocolească rolul-cheie al ONU în lume și au urmat calea unilateralismului, ignorând ONU. Pe de altă parte, MNA pledează pentru multilateralism, integritatea teritorială a statelor și inviolabilitatea frontierelor, notează Mailchi.mp.

Rebranding-ul Serbiei

Analiștii sunt de părere că organizarea summitului Mișcării de Nealiniere la Belgrad în 2021 a fost o mișcare strategică a președintelui sârb Aleksandar Vučić, cu efecte de anvergură, care va contribui la o poziționare mai puternică a Serbiei în relațiile internaționale și, în special, cu grupul de țări MNA, lumea arabo-islamică și țările din Orientul Mijlociu. Toate acestea fac parte din politica de rebranding a Serbiei la nivel internațional și regional. Acest lucru va crea o fereastră pentru diferite forme de cooperare, nu doar politică, care este de o importanță excepțională pentru Serbia, ci și economică, științifică și culturală, precum și pentru schimburi de experiență etc.

Recenta vizită a președintelui egiptean Abdel Fattah El-Sisi este, printre altele, un rezultat al rolului mai mare și mai puternic pe care Serbia îl are acum în relațiile internaționale și al politicii pe care Serbia a urmărit-o în ultimii ani. Și anume, după dizolvarea fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia (RSFY), acest segment al relațiilor internaționale a fost neglijat.

Președintele egiptean vizitează Belgradul după 35 de ani

Consolidarea continuă a rolului și a poziției internaționale a Serbiei este o ilustrare a relevanței summitului de anul trecut al Mișcării de Nealiniere de la Belgrad și a rezultatelor acestuia. O dovadă în acest sens sunt și numeroasele vizite ale unor înalți oficiali străini în Serbia.

Recenta vizită a președintelui egiptean Abdel Fattah El-Sisi are un simbolism puternic, deoarece este pentru prima dată după 35 de ani când un președinte al Egiptului, cel mai mare și important stat arab, în special pentru pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociu și din regiunea mediteraneană, a vizitat Belgradul. Egiptul este unul dintre fondatorii mișcării de nealiniere.

În contextul schimbărilor relațiilor internaționale, fostul prim-ministru britanic Tony Blair a declarat recent că „era dominației politice și economice occidentale se apropie de sfârșit”.

Analiștii consideră că Serbia își e cu ochii pe teren și urmărește îndeaproape evoluțiile și tendințele globale, urmărind, de asemenea, o politică externă atent concepută, planificată și pe termen lung pentru a se poziționa mai bine și pentru a se rebrandui în cadrul Mișcării de Nealiniere. Serbia a reușit să își consolideze relațiile cu această parte a lumii așa cum nu a reușit nicio altă țară din regiune și poate servi, de asemenea, drept exemplu pentru multe țări mult mai puternice din Europa.

Tendința generală este că puterea se deplasează dinspre Vest spre Est, ceea ce orientează țări precum Serbia să își dezvolte în mod echilibrat relațiile nu doar cu UE și SUA, ci și cu Rusia și China. Acest lucru este deosebit de necesar în lumina relației UE cu statele din Balcanii de Vest în contextul procesului de extindere, care devine din ce în ce mai nesigur. Dezvoltarea prieteniilor cu alte state ar trebui să fie o prioritate a tuturor statelor și a politicilor lor externe.

„Toate acestea necesită o revenire la principiile autentice ale Uniunii Africane (UA), Organizației Cooperării Islamice (OCI), Ligii Statelor Arabe (LAS) și ale altor mecanisme similare, dar mai ales o reconsiderare și o renaștere a celor mai bune aspecte ale Mișcării de Nealiniere (NAM), care a salvat lumea de la fostele acțiuni iresponsabile și fricțiuni între două blocuri opuse care s-au angajat în conflicte în întreaga lume timp de decenii.”

Inițiativa „Balcanii Deschiși” este importantă pentru fiecare țară în parte și pentru regiune

Inițiativa „Balcanii Deschiși” a apărut ca o idee de a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor din țările din Balcanii de Vest și are ca scop îmbunătățirea relațiilor economice și de orice altă natură din regiune. Este cunoscut faptul că 70-80% din comerțul cu bunuri se realizează la nivel regional, motiv pentru care s-a pus un accent atât de mare pe cooperarea regională.

Președintele sârb Aleksandar Vučić, prim-ministrul de atunci al Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, și prim-ministrul albanez Edi Rama au realizat acest lucru. În același timp, este important ca Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Kosovo să se alăture, de asemenea, inițiativei Balcanii Deschiși. Este de așteptat ca țările care nu s-au alăturat încă inițiativei Balcanii Deschiși să prezinte argumente pentru a-și explica opoziția față de această idee, mai ales ținând cont de acuzațiile privind ambițiile de Serbiei și Albaniei care s-ar afla în spatele inițiativei Balcanii Deschiși.

Dacă țările din regiune nu exploatează potențialul enorm de cooperare, altcineva o va face. Inițiativa se referă în primul rând la economia de scară, la eliminarea diverselor bariere administrative, la diverse efecte de sinergie și, poate chiar cel mai important, la faptul că toate țările din regiune vorbesc cu o singură voce în fața UE, așa cum a făcut și continuă să facă grupul de țări de la Vișegrad. Trebuie să ne inspirăm din experiențele globale care indică faptul că nicio țară nu a reușit să se dezvolte economic fără a avea relații armonioase cu vecinii săi. Nu poate exista progres fără crearea unei culturi a unității. Cetățenii din Balcanii de Vest au ajuns să realizeze acest lucru, în special comunitatea de afaceri.

Prin urmare, procentul ridicat de sprijin al cetățenilor din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Kosovo pentru inițiativa Balcanii Deschiși nu este surprinzător, deoarece toți doresc să-și îmbunătățească nivelul de trai și cooperarea regională. De aceea, cooperarea este esențială pentru fiecare țară în parte și pentru regiune.

Analiștii sunt de părere că inițiativa Balcanii Deschiși este o inițiativă regională pentru secolul XXI, deoarece va elimina controalele la frontieră și alte bariere și, astfel, va facilita circulația (a persoanelor, bunurilor, capitalului și serviciilor) în regiune. Dacă există deja inițiative regionale precum Consiliul Nordic (înființat în 1952), Grupul de la Vișegrad, Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), ASEAN etc., este greu de contestat cerința existenței proiectului Balcanii Deschiși.

În plus, cooperarea regională în cadrul acestor integrări confirmă și dovedește în mod clar că astfel de inițiative reprezintă piatra de temelie pentru înțelegere, progres și cooperare. Principiile fundamentale ale Uniunii Europene (UE) încurajează cooperarea de vecinătate și regională.

Inițiativa Open Balkan este o ilustrare de bază a unei astfel de politici orientate spre viitor. Pandemia Covid-19, precum și actuala criză energetică și alimentară din lume, au demonstrat în practică ce înseamnă cooperarea reciprocă și solidaritatea. Schimbul de experiență și asistență între țările din regiune este necesar și în procesul de integrare în UE. Cercetările arată (în cifre) că toți vor beneficia de pe urma inițiativei Balcanii Deschiși, ceea ce, la urma urmei, este cel mai important lucru.

Serbia, motorul integrării europene a tuturor celor șase țări din Balcanii de Vest

Serbia este esențială pentru stabilitatea și pacea din regiune, precum și motorul integrării europene a tuturor celor șase țări din Balcanii de Vest. Declarațiile noului guvern al Republicii Serbia, potrivit cărora acesta va conduce cu o energie nouă și va trece prin schimbări majore de personal, va pune un accent mai mare pe integrarea europeană și va fi mai multietnic ca niciodată, sunt încurajatoare.

Evaluările factorilor internaționali cheie indică faptul că Serbia este epicentrul pentru normalizarea relațiilor în Balcanii de Vest, precum și motorul integrării europene a țărilor din Balcanii de Vest. Progresul Serbiei în direcția aderării la UE a fost deosebit de intensificat în ultimii ani. Serbia dispune de cele mai puternice și mai dezvoltate resurse umane și infrastructură logistică cu care poate răspunde provocărilor procesului de negociere într-o perioadă relativ scurtă de timp și se poate impune ca motor al integrării europene în Balcanii de Vest.

Relațiile cu Rusia – oportunitate și provocare

Serbia se află într-o situație delicată în ceea ce privește solicitările pe care i le adresează comunitatea internațională. UE cere Serbiei să recunoască Kosovo, în timp ce, în același timp, UE nu poate forța cinci dintre membrii săi să recunoască Kosovo. Mai exact, Spania, Slovacia, România, Cipru și Grecia. UE cere Serbiei să introducă sancțiuni împotriva Rusiei din cauza invaziei asupra Ucrainei, deși Serbia a condamnat invazia rusă în cadrul ONU.

Analiștii consideră că Serbia este supusă unor presiuni majore pentru a îndeplini solicitările venite în primul rând din partea statelor occidentale și pentru a-și reduce relațiile cu Rusia și China. O întrebare justificată care trebuie pusă este ce i se oferă Serbiei în schimb și dacă Serbia va putea în continuare să ducă o politică externă independentă și să ia în mod independent decizii în conformitate cu interesele sale și cu evoluțiile globale.

Cei familiarizați cu peisajul politic de la Bruxelles, consideră că, chiar dacă Serbia ar introduce sancțiuni împotriva Rusiei, nimic semnificativ nu s-ar schimba în parcursul său european. Cu toate acestea, creșterea presiunii exercitate asupra Serbiei ar putea destabiliza regiunea Balcanilor de Vest și ar putea pune în pericol pacea deja fragilă și stabilitatea latentă, dar ar și împinge Serbia în „brațele” Rusiei și Chinei.

Analiștii consideră că Serbia ar trebui să continue să își consolideze politica externă și să depună eforturi de afirmare a poziției sale internaționale în ciuda presiunilor, deoarece lumea se află într-un moment de cotitură istorică și se confruntă cu stabilirea unei noi ordini internaționale.

În acest proces, este important ca țările să urmărească o politică externă proactivă și echilibrată pentru a fi mai bine poziționate în noile circumstanțe, care vor marca cu siguranță următoarele decenii pe scena mondială. Președintele sârb se află sub o presiune internațională intensă pentru a recunoaște independența Kosovo, pentru a alinia politica sârbă la cea a UE și, în special, pentru a introduce sancțiuni împotriva Rusiei.

Conceptul de politică externă sârbă se bazează pe un cvadrilateral care include UE – SUA – China – Rusia + Mișcarea de nealiniere. UE cere Serbiei să se armonizeze, adică să își aducă politica externă UE, în timp ce nu există niciun semn, cu atât mai puțin garanții, că va avea loc o extindere a UE sau că Serbia va deveni un membru cu drepturi depline al UE.

Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!