Amenințare pentru viitorul Democrației: Noile generații cred cu 35% mai puțin în ea!

• Unul dintre cele mai mari studii ale opiniei publice globale privind drepturile omului și democrația, realizat în 30 de țări și publicat astăzi de Fundațiile pentru o Societate Deschisă, a dezvăluit că majoritatea respondenților (58%) se tem de violența care ar putea fi generată în următorul an de tulburările politice, printre aceștia numărându-se două treimi dintre respondenții din SUA și Franța.
• Democrația rămâne populară în fiecare regiune de pe glob, însă sondajul a descoperit existența unor niveluri mai scăzute de susținere în rândul tinerilor, pe măsură ce lumea se confruntă cu mai multe provocări („policriza”)—de la sărăcie și inegalitate, la schimbările climatice—și cu dovezi neconcludente că democrațiile îmbunătățesc viețile cetățenilor.
• Doar 57% dintre tineri (cu vârsta între 18 și 36 de ani) cred că democrația este preferabilă oricărei alte forme de guvernământ, comparativ cu 71% dintre respondenții mai în vârstă; în timp ce 42% dintre tineri susțin regimul militar, comparativ cu 20% dintre respondenții mai în vârstă (de peste 56 de ani).
• Majorități covârșitoare susțin drepturile omului, în medie 72% dintre respondenți considerând că acestea sunt o „forță pentru binele din lume”. Totuși, o minoritate semnificativă (42%) crede că drepturile omului sunt folosite de țările occidentale pentru a pedepsi țările în curs de dezvoltare.
• 70% dintre respondenții din toată lumea se tem că schimbările climatice vor avea un impact negativ asupra lor și asupra mijloacelor lor de trai în următorul an.

NEW YORK—Barometrul Societății Deschise, un sondaj global anual al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă care a fost lansat astăzi, a dezvăluit că tinerii din toată lumea (Generația Z și millennials) au o încredere mai mică în democrație comparativ cu alte grupe de vârstă, acest lucru reprezentând o amenințare serioasă pentru viitorul său. Peste o treime (35%) dintre respondenții din grupul de vârstă 18-35 ani susțin ideea unui lider puternic care renunță la parlament și la alegeri.

Raportul intitulat The Open Society Barometer: Can Democracy Deliver? a constatat că ideea de democrație continuă să rămână extrem de populară în fiecare regiune a globului, 86% dintre respondenți declarând că preferă să trăiască într-un stat democratic. De asemenea, există multă neîncredere în ideea că statele autoritare pot să îndeplinească mai eficient prioritățile naționale și globale decât democrațiile.

În ceea ce privește aceste priorități, oamenii sunt preocupați cel mai mult de sărăcie și inegalitate (20%), de schimbările climatice (20%) și de corupție (18%). Aproximativ o treime dintre respondenți nu au încredere că politicienii lucrează pentru binele lor, ceea ce indică o posibilă lipsă de încredere în capacitatea guvernelor de a rezolva astfel de probleme.

Sondajul a fost desfășurat în perioada mai-iulie 2023 de compania de sondare a opiniei publice Savanta, dar și de Gradus Research în Ucraina, utilizând o combinație de paneluri online și furnizori locali în 30 de țări. Rezultatele indică atitudinile, îngrijorările și speranțele oamenilor din state cu o populație totală de peste 5,5 miliarde, acesta fiind unul dintre cele mai mari studii ale opiniei publice globale asupra drepturilor omului și democrației care a fost desfășurat vreodată.

După primul sondaj de acest gen realizat anul trecut de Fundațiile pentru o Societate Deschisă, participanților li s-au adresat acum întrebări despre democrație și drepturile omului, despre principalele probleme cu care se confruntă lumea și țările lor și despre guvernarea internațională.

Comentând asupra rezultatelor sondajului, Mark Malloch-Brown, președintele Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, a declarat:

„Constatările noastre sunt serioase și alarmante. Oamenii din toată lumea vor în continuare să creadă în democrație. Însă generație după generație, această încredere începe să dispară pe măsură ce cresc dubiile despre capacitatea democrației de a aduce îmbunătățiri concrete în viețile lor. Acest lucru trebuie să se schimbe.”

Concluziile includ:

• Oamenii susțin democrația. Doar 20% consideră că țările autoritare sunt mai capabile decât democrațiile să îndeplinească „ceea ce vor cetățenii”. La nivel internațional, două treimi (66%) dintre respondenți cred că democrațiile contribuie mai mult la cooperarea globală.  De asemenea, respondenții cred cu tărie în drepturile omului, o proporție impresionantă de 95% dintre aceștia respingând ideea că guvernele pot să încalce drepturile celor care arată diferit de ei. Țările din fiecare regiune, nivel economic și tip curent de guvernare au menținut niveluri puternice de susținere.

• Pe măsură ce oamenii se confruntă cu crize multiple, peste jumătate (53%) dintre respondenți cred că țara lor este îndreptată într-o direcție greșită. Tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani sunt cei mai sceptici cu privire la democrație, doar 57% considerând că este preferabilă altor tipuri de guvernare. 

• O minoritate importantă din tinerii chestionați (42%) crede că regimul militar este o modalitate bună de a conduce o țară. Un procent similar (35%) consideră că existența unui lider puternic care nu organizează alegeri și care nu consultă parlamentul/congresul este o modalitate bună de a conduce o țară. Comparativ, 20% dintre persoanele de peste 56 de ani susțin regimul militar și 26% sunt în favoarea unui lider puternic.

• Majoritatea respondenților din 21 de țări participante la sondaj se tem că tulburările politice ar putea duce la violență în următorul an. Cele mai mari temeri au fost înregistrate în Africa de Sud și Kenya (79%), Columbia (77%), Nigeria (75%), Senegal (74%) și în Argentina și Pakistan (ambele 73%). Majorități importante din unele țări cu un nivel economic ridicat împărtășesc această îngrijorare, inclusiv două treimi dintre respondenții din Statele Unite și Franța. 42% dintre respondenți cred că legile din țara lor nu protejează persoanele ca ei. Acest lucru a fost cel mai prevalent în America Latină, cu majorități importante în fiecare țară: Brazilia (74%), Argentina (73%), Columbia (65%) și Mexic (60%). 

• Jumătate dintre respondenți (49%) spun că au avut dificultăți în procurarea hranei cel puțin o dată în ultimul an—un procent identic în țări deloc similare, cum ar fi Bangladesh și Statele Unite, ambele cu 52% dintre respondenți. Dar mai ales majorități importante din Sri Lanka (85%), Turcia și Kenya (ambele 73%) au înregistrat această situație.

• Criza climatică este o prioritate pentru cetățenii din țările cu un nivel economic scăzut, mediu și ridicat. Schimbările climatice au fost considerate cea mai importantă problemă globală de către 32% dintre persoanele din India și Italia, urmate de Germania (28%), Egipt (27%), Mexic (27%), Franța (25%) și Bangladesh (25%). Anxietatea că schimbările climatice îi vor afecta în mod personal pe respondenți și pe mijloacele lor de trai în următorul an a fost resimțită de 70% dintre cei chestionați, fiind extrem de ridicată în Bangladesh (90%), Turcia (85%), Etiopia (83%), Kenya (83%) și India (82%), în același timp fiind cea mai scăzută în China (45%), Rusia (48%) și Regatul Unit (54%).

• Pe glob, corupția este considerată principala preocupare a oamenilor la nivel național, în medie 23% dintre aceștia declarând că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă țara lor. Țări din Africa și America Latină, cum ar fi Ghana (45%), Africa de Sud și Nigeria (ambele 44%),  Columbia (37%) și Mexic (36%) contrastează puternic cu Europa de Vest. În Franța și în Regatul Unit, corupția este văzută ca fiind o preocupare principală doar de 7% dintre persoane; în Germania, doar de 6%.
• Sărăcia și inegalitatea se situează pe primele locuri (21%) când vine vorba de problemele care au un impact direct și personal asupra oamenilor. Acest lucru este evident în Senegal (țara din sondaj cu cea mai mică economie), dar și în Statele Unite (țara cu cea mai mare economie). De asemenea, majoritatea respondenților (69%) cred că inegalitatea economică dintre țări este o provocare mai mare în acest an decât în anul precedent. Acest lucru este resimțit cel mai mult în Africa, America Latină și Orientul Mijlociu.

• Migrația este extrem de vizibilă, dar nu prezintă multă îngrijorare. În ciuda faptului că este principala temă a campaniilor politice din mai multe țări, doar 7% dintre respondenți au spus că migrația este cea mai mare îngrijorare a lor la nivel global și național. Acest lucru sugerează faptul că importanța acestei probleme este în cea mai mare parte concentrată în rândul partidelor politice, nu în rândul publicului. Sondajul a dezvăluit că două treimi (66%) dintre respondenți vor să vadă rute mai sigure și legale pentru migranți.

• O pluralitate de respondenți consideră că influența în creștere a Chinei va fi o forță benefică: aproape de două ori mai mulți respondenți cred că acest lucru va avea un impact pozitiv (45%) asupra țării lor, comparativ cu unul negativ (25%). Totuși, există o diferență clară între entuziasmul țărilor cu un nivel economic scăzut, cum ar fi Pakistan (76%), Etiopia (72%) și Egipt (71%), și negativismul copleșitor al democrațiilor cu un nivel economic ridicat, acolo unde doar minorități insignifiante au o atitudine pozitivă față de creșterea influenței Chinei, așa cum este cazul în Japonia (3%), Germania (14%), Ucraina (15%) și Regatul Unit (16%). Undeva la mijloc, un sfert dintre americani au răspuns pozitiv, în timp ce 48% au considerat că acest lucru ar fi unul negativ.
• Oamenii cred că un sistem internațional mai echitabil ar fi mai eficient. 61% dintre cei chestionați cred că țările cu un nivel economic scăzut ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus în luarea deciziilor la nivel global, deși, în mod previzibil, regiunile cu un nivel economic scăzut au fost mai entuziaste decât Europa și Statele Unite din acest punct de vedere. 75% dintre respondenți cred că țările cu un nivel economic ridicat ar trebui să sporească ajutoarele internaționale, să doneze mai mulți bani Băncii Mondiale pentru a susține țările cu un nivel economic scăzut (68%) și să fie un exemplu în reducerea emisiilor (79%).