Telenovela facturilor compensate și plafonate pare că a luat sfârșit. Cel puțin deocamdată, întrcât Coaliția a bătut palma pe noile tarife, iar măsurile luate var putea readuce prețurile de la raft la un nivel mai accesibil.
Datele Institutului Național de Statistică ne-au arătat că am avut de-a face cu o dublare a tarifelor la gaze și energie, fapt ce au atras scumpiri inclusiv la raft. PSD, PNL și UDMR au reușit să ajungă la un consens după două luni în care s-au certat și și-au adus acuzații reciproce.
Marcel Ciolacu, a declarat joi, că se așteaptă să fie înregistrate scăderi de prețuri, după ce va intra în vigoarea ordonanța de urgență cu măsurile din domeniul energiei.
„Am fost la o fabrică în Buzău și aveau preț de 4,5, deci nu va mai fi acest preț, fiind printre marii consumatori, va fi prețul de 1,3, deci e clar că se creează un echilibru și economia românească are un plus de competitivitate”, a declarat Marcel Ciolacu.
Mai mult, după intrarea în vigoare a OUG, Marcel Ciolacu spune că vom avea ieftiniri și la alimente: „Mă aștept să avem scăderi de prețuri în zona produselor alimentare, mai ales că vor trece și sărbătorile, după cum bine știm. Cele două componente constituie în momentul acesta baza inflației, respectiv prețul la energie și prețul mare la produsele alimentare, dar nu numai în România, (ci, n.r.) în întreaga Europă”.
Noua ordonanță, valabilă 12 luni
Ordonanţa se va aplica pe încă un an, începând din 1 ianuarie 2023. Vestea bună, spune premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, despre măsurile stabilite în coaliţie pe energie, în urmă cu o zi, că la producători, peste anumite niveluri de preţ se va impozita astfel încât din banii obţinuţi din impozit să putem acoperi sumele pe care le folosim la compensare. ”Am convenit că vom continua să asigurăm preţurile de 0.68 de bani pentru cetăţenii care consumă până în 100 de kw, 0,80 lei pentru cei care consumă până în 255 de kw, acelaşi preţ va fi şi pentru cei care consumă peste 255 de kw, până la acest plafon dar ceea ce depăşeşte va avea un alt nivel de plată şi este luată în calcul acea sumă pe care aţi vehiculat-o, de 1,3 lei”, a spus premierul Nicolae Ciucă despre deciziile luate în urmă cu o zi în şedinţa coaliţiei, privind măsurile din energie.
Premierul a ținut să specifice faptul că trebuie să se facă o diferență între IMM-uri și marii consumatori, astfe că pentru IMM-uri s-a stablit să menţinem acea sumă de 1 leu pe kw iar pentru marii consumatori, 1,3 lei, urmând ca toate aceste elemente tehnice să fie cuprinse într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă”.
”Producătorii sunt cei care beneficiază în acest moment de anumite venituri suplimentare iar la producători, peste anumite niveluri de preţ, se va impozita astfel încât banii obţinuţi din impozitul la producători să putem acoperi sumele pe care le folosim la compensare”, a spus şeful Executivului.
În 2023, piața de energie va fi reglementată în proporție de 80%. Mai exact, 80% din prețul energiei va fi plafonat iar restul de 20% va fi lăsat la libera negociere, pe piața bursieră. Guvernul urmează să emită o nouă ordonanță de urgență în acest sens cu aplicare de la începutul anului viitor. Surse din Coaliție spun că bugetul din 2023 se va baza pe o creștere economică de 2,8%.
Cum se va aplica noua Ordonanță de urgență de la 1 ianuarie 2023?
Sub 100 kwh pe lună tarif de 0,68 lei/ kwh – preț factură aprox. 70 lei; între 100 kwh -255kwh pe lună tarif de 0,8 lei/ kwh – preț factură aprox. 200 lei; peste 255 kwh până la 300 kwh pe lună tarif de 1,3 leu/ kwh – preț factură aprox. 260 lei; Plafoanele pentru consumatorii economici: imm-uri, industria alimentară, serviciile comunitare, farma -1 leu / Kwh iar pentru marii consumatori economici tariful va fi de 1,3 lei/ kwh.
Probleme și la nivelul Uniunii Europene
Comisia Europeană le-a transmis reprezentanţilor statelor membre că nu este posibil să fie introdus un plafon al preţului gazelor naturale care în acelaşi timp să nu afecteze contractele pe termen lung sau securitatea aprovizionării.
Tema plafonării preţului gazelor naturale creează de mai multe luni diviziuni în rândul statelor membre UE, într-un moment în care acestea caută modalităţi pentru a răspunde la o gravă criză energetică care provoacă o inflaţie record şi ameninţă să arunce blocul comunitar în recesiune. Țări ca Franţa, Spania şi Belgia, care au cerut un plafon de preţ, şi statele membre, în frunte cu Germania, care s-a opus acestei solicitări, a făcut necesară ataşarea a numeroase condiţii suplimentare. Este vorba, în special, de un eventual plafon care să nu afecteze contractele pe termen lung, să nu conducă la o majorare a consumului de gaze sau să îi determine pe producători să îşi reorienteze livrările de gaze în alte direcţii.
Cel mai important este ca iarna să rămână una blândă și să fim feriți de ger pentru ca populația să sufere din cauza frigului și nici facturile să nu fie prea mari.
