Alegătorii francezi decid viitorul Franței, pe 30 iunie și pe 7 iulie, în scrutinul legislativ anticipat convocat de președintele Emmanuel Macron.
Cu rezultate ce vor avea consecințe pe întreg mapamondul, alegerile din Franța au atras întreaga atenție. Extrema dreaptă și stânga radicală încearcă să își împartă puterea, iar fiecare speră că va reuși. Alegerile din Franța au fost catalogate de mulți comentatori drept cele mai importante din ultimele decenii pentru țară, pentru NATO și UE, dar și pentru planurile creionate de regimurile autocrate din Rusia și de pe continentul asiatic.
Participarea la vot în număr mare
Participarea la primul tur a fost de 25,9% la prânz în Franța continentală, în creștere cu 7,5 puncte față de 2022 (18,4%), potrivit datelor Le Monde.
În Polinezia, Moerani Frébault, candidat autonomist de centru-dreapta, este primul deputat al noii legislaturi.
Președintele Emmanuel Macron, premierul Gabriel Attal și liderul RN, Jordan Bardella, se numără printre politicienii francezi care au votat, duminică, în primul tur al alegerilor legislative anticipate.
Seine-Saint-Denis, districtul francez în care s-a născut liderul RN, Jordan Bardella, duminică, la ora 12, avea cea mai mică participare la vot dintre toate regiunile franceze.
Prezența la vot aici era 17,93% la ora 12, comparativ cu peste 25% la nivel național.
Presa franceză remarcă faptul că, în comparație cu alegerile din 2022, participarea la vot aproape s-a dublat la orele prânzului, dar Seine-Saint-Denis rămâne departamentul în care francezii votează cel mai puțin.
Când vor fi afișate rezultatele alegerilor din Franța
Franța și lumea întreagă află primele informații despre rezultatul votului astă seară, începând cu ora locală 20:00 (ora 21:00 în România).
Votul se încheie la ora 18, în condițiile în care secțiile de vot s-au deschis la ora 8.
În unele orașe mari, votul poate fi prelungit până la orele 19 sau 20.
Doar după închiderea ultimelor secții de votare, adică după ora locală 20, pot fi anunțate primele rezultate. Până atunci, candidații și formațiunile lor sunt obligați să nu facă declarații în acest sens.
Sunt indicii că participarea la aceste alegeri anticipate este cea mai mare din ultimii aproximativ 30 de ani.
Un sondaj Ipsos realizat pentru cotidianul Le Monde a prezis o prezență la urne între 61% și 65%, comparativ cu legislativele desfășurate la termen în anul 2022, când participarea a fost de 47,51%.
Cele mai multe mandate în noua Adunare Națională a Franței vor fi atribuite în urma turului 2, duminica viitoare. Astfel, estimările ce vor fi anunțate în această seară, după ora 21 (ora României), trebuie tratate cu precauție.
Exit poll-urile vor indica dinamica sprijinului pentru fiecare partid participant în alegeri, la nivel național, dar nu vor putea arăta distribuția mandatelor noului Parlament.
Cele 577 de mandate din Adunarea Națională se atribuie într-un număr egal de circumscripții, iar legea care definește aceste circumscripții datează din 2010.
Sunt 539 de circumscripții în Franța metropolitană, 27 în teritoriile și departamentele de peste mări și 11 înființate pentru francezii din străinătate.
În funcție de prezența la vot la nivel de circumscripție, unii candidați vor fi aleși din primul tur.
Se va întâmpla astfel dacă respectivii candidați vor obține mai mult de 50% din voturile exprimate și, în același timp, 25% din numărul total de alegători înregistrați în circumscripția respectivă.
O prezență ridicată la vot facilitează atingerea pragului de 25%.
În cazul în care câștigătorul nu este ales din primul tur, se vor înfrunta în turul 2 primii doi clasați sau toți competitorii care au întrunit cel puțin 12,5% din voturi.
Marine Le Pen, lidera extremei drepte, speră să fie aleasă în primul tur în circumscripția sa din nordul țării și speră, de asemenea, ca mai mulți dintre deputații săi din Parlamentul dizolvat de președinte la începutul acestei luni să obțină performanțe similare.
Forțele de stânga speră, la rândul lor, să-și impună din primul tur câțiva deputați, în special în Paris și în suburbiile de est și de nord.
Înaintea votului din 30 iunie, sondajele indicau că Rassemblement National, formațiunea lui Marine Le Pen, și-ar putea crește prezența în Parlament de la 18% la aproximativ 35%. Alianța eterogenă a forțelor de stânga era cotată pe locul 2, cu aproximativ 27%, iar centriștii lui Emmanuel Macron, cu aproximativ 21%.
Participare masivă la vot s-a arătat încă de la primele ore. Prezența la vot, până la ora locală 12:00 a fost de 25,9%, potrivit Ministerului de Interne francez, cu 7% mai mare decat la precedentele legislative din 2022. Este cea mai mare prezență la vot din 1981 încoace.
Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora locală 08:00 (06:00 GMT) în Franţa continentală, unde aproximativ 49 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru primul tur al alegerilor legislative.
Scrutinul cu mare suspans, ale cărui prime rezultate vor fi cunoscute în jurul orei locale 20:00 (18:00 GMT), ar putea bulversa peisajul politic francez şi deschide calea ascensiunii extremei drepte la putere peste o săptămână.
Sistemul electoral poate face dificilă estimarea exactă a distribuţiei celor 577 de locuri în Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului), iar rezultatul final nu va fi cunoscut până la sfârşitul votului, pe 7 iulie.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
