Agricultura din România a înregistrat o dezvoltare accelerată în ultimii 10-15 ani, datorită implementării standardelor de calitate și accesului la finanțări europene. Această transformare este recunoscută de fermierii români, care au beneficiat de subvenții și politici agricole comune, esențiale pentru creșterea productivității.
După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a înregistrat o creștere de peste patru ori a producției agricole, care a ajuns la peste 20 de miliarde de euro anual. Aceasta reprezintă un salt de 18 miliarde de euro față de 2007.
Totuși, deficitul comercial alimentar rămâne o problemă, din cauza exporturilor masive de materii prime și a importurilor de produse finite, conform experților.
„Riscurile pierderii accesului la programele de finanțare ale UE din cauza încălcării principiilor democratice vor afecta chiar hrana românilor“, avertizează Geta Bohidir, antreprenor și specialist în industria agroalimentară, potrivit Termene.ro.
Transformări structurale în agricultură
Un element semnificativ al evoluției este comasarea terenurilor agricole. Recensământul General Agricol din 2020 indică o scădere de aproape un milion de exploatații agricole față de 2007, în timp ce suprafața medie a fermelor a crescut de la 3,5 hectare la 4,42 hectare.
În 2020, România dispunea de 12,8 milioane de hectare de teren agricol, ocupând locul cinci în Uniunea Europeană după suprafața cultivată. La valoarea producției agricole, țara noastră se plasa pe locul șapte în 2023, cu o valoare estimată la 22,2 miliarde de euro, în urma statelor precum Franța, Germania sau Italia.
Subvențiile europene, motorul principal al dezvoltării
Din 2007 până în prezent, fermierii români au primit peste 40 de miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună (PAC). Acești bani au permis investiții în echipamente moderne, creșterea productivității și diversificarea culturilor, transformând multe afaceri agricole românești în exemple de succes la nivel european.
„Fără subvențiile și standardele impuse de Uniunea Europeană, multe terenuri din România ar fi rămas necultivate. Este important să menținem acest sistem și să nu încercăm să-l schimbăm fără o analiză profundă“, afirmă Geta Bohidir.
Citește mai multe despre acest subiect pe Termene.ro.
