Fermierii din sud-estul țării încheie anul agricol 2018/2019 cu producții destul de bune, cu toate că și în acest an culturile agricole de pe mari suprafețe au fost afectate de mai multe fenomene meteorologice extreme, efecte ale încălzirii globale, care au dus la scăderea randamentului unor culturi sau schimbarea calendarului vegetației. În bazinul cerealier de pe Podișul Covurluiului, în zona județului Galați, producțiile agricole sunt la nivelul celor de anul trecut, care a fost de asemenea unul în care mai multe fenomene extreme au afectat culturile agricole, de la ploi torențiale, grindină și vijelii la seceta prelungită. În anul agricol care se încheie acum, la aceste fenomene s-au adăugat, în perioada 30 aprilie – 3 mai, „îngheţul târziu de primăvară”, cu minime nocturne apropiate de zero grade Celsius și „bruma târzie de primăvară”, care a distrus sute de hectare de livezi, dar a afectat și celelalte culturi agricole.
Sud-estul țării, afectat de seceta pedologică
Fenomenele extreme care s-au tot repetat în ultimii ani îi obligă pe agricultori să se adapteze la condiţiile pedo-climatice severe, prin folosirea unor noi tehnologii de cultură, de nutriţie sau de protecţie a plantelor. „Şi anul 2019 stă sub semnul schimbărilor climatice, deosebit de pregnante în sud-estul României şi mai ales în judeţul Galaţi. La ultima întâlnire avută cu domnul ministru al Agriculturii s-a constatat că toate judeţele din zona de sud-est sunt foarte afectate de secetă. Spre exemplu, în ianuarie, februarie şi martie nu s-au înregistrat precipitaţii, iar la începutul lui aprilie situaţia era atipică, în sensul că aveam răsărite doar 9% din plante, faţă de 90% din suprafaţa cultivată a unui an normal. Din fericire, condiţiile meteo au fost mai favorabile în perioada aprilie, mai, iunie, astfel încât să se obţină producţii bune şi în acest an. De asemenea, fermierii au depus eforturi foarte mari pentru a se adapta acestor condiţii”, a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, Valentin Huciu, în cadrul unei analize care a avut loc la Prefectura Galați cu privire la bilanțul anului agricol 2018/2019.
În „premieră” după 1990, culturile au răsărit în aprilie
Printre fenomenele meteorologice care au afectat în mai mare măsură culturile agricole din bazinul cerealier de pe Podișul Covurluiului s-a aflat seceta pedologică manifestată în perioada august 2018 – aprilie 2019. După o toamnă și o iarnă extrem de secetoase, culturile și-au revenit abia în luna aprilie, când după ploile de aproximativ 35 de litri/mp culturile au răsărit cu o întârziere de câteva luni. Potrivit șefului Direcției Agricole Galați, a fost „primul an în istoria post-decembristă a României în care la Galați, dar și în sud-estul României, culturile nu au răsărit”. Timpul a fost favorabil și au fost și precipitații suficiente după 4 aprilie, când temperaturile au devenit favorabile, astfel încât culturile au răsărit în totalitate spre mijlocul lunii aprilie. De altfel, din cele 289.000 de hectare de teren arabil de pe Podișul Covurluiului seceta și arșița atmosferică au afectat culturile agricole de pe 23.626 de hectare, în proporție de 30% până la 100%. În luna iunie, alte câteva mii de hectare au fost afectate de ploile abundente și inundații.
Un fenomen meteo nou: „înghețul târziu de primăvară”
În acest an agricol a fost înregistrat și un alt fenomen meteorologic care nu s-a mai produs până acum: „îngheţul târziu de primăvară”, care s-a produs în perioada mai – iunie 2019. Până la începutul lunii mai minimele nocturne au fost sistematic apropiate de zero grade Celsius, culturile fiind salvate de maximele care în cursul zilei urcau până la 18 grade: „Până la 1 mai am avut o problemă foarte rară, am avut temperaturi minime apropiate de zero grade. Norocul fermierilor și al nostru a fost că au fost temperaturi pozitive, de la 1-2 la 4 grade Celsius, ceea ce nu a impientat asupra dezvoltării normale a plantelor, pentru că ziua, în jurul orei 15.00, când este cel mai cald, am avut 17 – 18 grade Celsius”, a precizat șeful Direcției Agricole Galați. Tot în perioada 30 aprilie – 3 mai, „îngheţul la sol” și „bruma târzie de primăvară” au afectat 589 de hectare de livezi din județ, respectiv livezi de cireş şi vişin (215 ha), prun (147 ha), măr (146 ha), cais (41 ha), piersic (17 ha) și păr și gutui, câte un hectar.
Valentin Huciu, șeful Direcţiei pentru Agricultură Galaţi: „Până la 1 mai am avut o problemă foarte rară, am avut temperaturi minime apropiate de zero grade. Norocul fermierilor a fost că au fost temperaturi pozitive, de la 1-2 la 4 grade Celsius”
PRODUCȚIE
Fermierii din bazinul cerealier de pe Podișul Covurluiului au obținut producții la nivelul celor de anul trecut:
Grâu – 3.358 kg/ha
Orz – 3.809 kg/ha
Orzoaică de toamnă – 3.910 kg/ha
Orzoaica de primăvară – 2.210 kg/ha
Ovăz – 1.840 kg/ha
Rapiţa pentru ulei -1.680 kg/ha
Mazăre boabe – 1.840 kg/ha
Triticale – 3.809 kg/ha
