Ministrul afirmă că generațiile de după 2004 nu au prins o inflație în România de două cifre
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu cataloghează ciclul electoral ca unul al contrastelor, o perioadă în care „am trecut de la o inflație redusă, la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare și a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/și monetare diverse, specifice dar și inovative”, a scris ministrul Câciu pe Facebook.
„Din punctul meu de vedere, măsurile de restricționare a lichidităților au venit târziu din partea băncilor centrale și este o lecție pentru viitor, pentru specialiștii în politică monetară, pentru că suprapunerea celor două tipuri de presiuni, nu a condus decât la construirea unui val de inflație mult mai mare. Din perspectiva aceasta, as putea spune ca generațiile de dupa 2004 nu au prins o inflație în România de doua cifre, ca sa nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflatie de două cifre dupa anii 1970”, a precizat Adrian Câciu.
România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să avem în jur de 4%, mai spune Câciu.
În perioada 2022 – 2024, s-a avut în vedere o strategie graduală, în trei etape:
„2022 – anul compensării pierderii de putere de cumparare. Anul 2023 – anul stabilizării puterii de cumpărare și anul 2024, anul creșterii puterii de cumpărare. Actiunile au fost diferite, pentru că și inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare. La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune că se putea și mai mult sau și mai bine”, a scris Adrian Câciu.
