Aderarea României la spaţiul Schengen nu va fi pe ordinea de zi a şedinţei JAI de la începutul lunii decembrie, potrivit unor surse guvernamentale. Votul privind aderarea nu va fi în întâlnirea programată pe 4 şi 5 decembrie. Reprezentanţii României vor cere organizarea unui consiliu extraordinar până pe 20 decembrie.
Sunt însă și vești bune și anume că un raport realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din PE. Documentul include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.
„Raportul ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituţionale din Parlamentul European. Raportul prevede condiţionarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale şi include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene”, anunţă Victor Negrescu.
Europarlamentarul PSD arată că, în cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe raţiuni pur politice este regretabilă şi cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituţional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituţional şi cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenţie sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu şi posibilităţii invalidării acestuia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
„Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei şi Olandei în perspectiva Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele şi valorile europene, dar şi la drepturile cetăţeneşti, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu. Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă şi în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea ţării noastre la zona de liberă circulaţie. Rezultatul obţinut în Comisia pentru Afaceri Constituţionale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spaţiul Schengen şi transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru ţara noastră”, explică Victor Negrescu.
Presa austrică ține cu România
Cercetătoarea în domeniul migrației Judith Kohlenberger și fostul diplomat Stefan Lehne susțin, în comentariul lor pentru cotidianul austriac Der Standard, că poziția Austriei cu privire la problema Schengen nu mai este sustenabilă.
„Vetoul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, mai ales în România, și s-a soldat cu amenințări de boicot și anunțarea unei acțiuni în justiție în fața Curții Europene de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantaje competitive semnificative, prejudiciul economic adus României se ridică la câteva miliarde de euro. Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în primul rând în profesii de menținere a sistemului, inclusiv asistență medicală și munca de recoltare, au, de asemenea, dezavantaje semnificative”, scriu cei doi autori.
În decembrie 2022, Austria s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen, poziție care rămâne în vigoare și astăzi. Oficialii de la Viena argumentează votul negativ dat în Consiliul JAI în primul rând cu problemele sistemice din spațiul Schengen. „Un sistem defect nu poate fi extins”, a explicat ministrul austriac pentru afaceri europene, Karoline Edtstadler.
Premierul Marcel Ciolacu își pusese speranța că țara noastră ar putea intra în spațiul Schengen în mandatul deținut de Spania la președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat care se va încheia în luna ianuarie, doar că mai avem de așteptat până să fim puși iar pe ordinea de zi.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
