În fiecare an, la 9 octombrie, este marcată, la nivel naţional, Ziua Holocaustului, instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, în urma propunerii făcute de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986.
Cu acest prilej, la 11 octombrie 2021, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” organizează ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti, începând cu ora 10:00, scrie Agerpres.
La ceremonia depunerii de coroane sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi societăţii civile, potrivit unui comunicat de presă al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
În 2021, în contextul asumării trecutului şi a angajamentului de păstrare vie a memoriei evenimentelor care au marcat istoria României în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, sunt comemoraţi 80 de ani de la Holocaustul în România: rebeliunea legionară de la Bucureşti (ianuarie 1941), Pogromul de la Iaşi (iunie 1941), deportările în Transnistria (octombrie 1941).
În luna octombrie 2021 se împlinesc 80 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. În octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 – 118.000 de evrei locali, 105.000 – 120.000 de evrei din România şi 11.000 de romi.
Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.
La 8 octombrie 2009 a fost inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Victimelor Holocaustului din România, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, arată http://inshr-ew.ro/.
România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.
Cadrul legislativ a fost consolidat, la nivel naţional, prin adoptarea Legii nr. 157 din 2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.
La 8 octombrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în cadrul unei ceremonii, care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului, potrivit https://www.presidency.ro/.
Prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august a fost recunoscută ca „Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul „lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform www.gov.ro.
