Dezvăluiri. Giganții transferurilor de bani
Western Union nu-și schimbă practicile nici după ce, în 2016, a acceptat să plătească 100 milioane $ despăgubiri pentru folosirea fondurilor clienților săi fără știința lor. În 2009, Western Union a fost acuzat că nu a notificat într-un timp rezonabil clienții ai căror fonduri nu fuseseră niciodată ridicate, beneficiind astfel, de un profit extra. Astfel, cauza Tennille versus Western Union Co, nr. 09-cv-00938-JLK, de la Curtea Districtului Colorado din Statele Unite s-a soldat cu un acord de plată de 100 milioane $.Western Union a negat atunci orice infracțiune, dar a acceptat soluționarea procesului de acțiune de clasă pentru a evita cheltuielile și incertitudinea deznodământului procesului.
La nici doi ani de atunci, practica Western Union este aceeași. De curând, avocatul Robert Rădulescu a deschis o nouă acțiune de clasă împotriva Western Union și a stat de vorbă cu România Liberă pe acest subiect.
Robert Rădulescu, fondator și Managing Attorney Romancore Law, P.C.
RL: Există vreo relație între dvs. și clientul dvs. sau există o coincidență a numelui – Rădulescu?
Da, clientul (care într-un caz de acțiune de clasă se numește reprezentantul clasei), este mama mea, Ibolya Rădulescu. Principala modalitate în care un caz de acțiune de clasă diferă de un caz obișnuit (proces), este că, într-un caz de acțiune de clasă, un individ (reprezentantul clasei), reprezintă drepturile TUTUROR persoanelor situate în mod similar (uneori mii, uneori milioane de oameni), care au fost, de asemenea, prejudiciați (financiar) într-o manieră similară. Există un element personal în acest caz pentru mine, deoarece banii pe care mama i-a trimis în România erau de fapt destinați bunicii mele (mama mamei mele), care din nu știu ce motiv, nu a strâns niciodată fondurile. Bunica mea nu mai trăiește azi.
RL: Când și-a dat seama reclamantul de lipsa fondurilor?
Fondurile au fost trimise pe 11 aprilie 2013. Abia în august 2018 (mai bine de 5 ani mai târziu) Western Union a trimis o scrisoare clientului (Ibolya Rădulescu) prin care a informat că fondurile pe care le-a trimis în 2013 nu au fost niciodată colectate de către destinatar și că are un număr limitat de zile pentru a solicita banii sau va fi dat statului. Apropo, Western Union a informat clientul că va reține 30 de dolari din 100 $ (deci 30% în acest caz), pentru a ține banii.
Western Union obișnuia să se laude cu această practică comercială nedreaptă și înșelătoare în situațiile sale financiare depuse public, spunând investitorilor că are întotdeauna acces la peste 100 de milioane de dolari în numerar din aceste fonduri neremise, care este esențial mai bună decât un împrumut fără dobândă, deoarece Western Union ajunge face uz de bani și apoi în final, după ce folosesc banii ani de zile, percepe clientului o taxă pentru a returna banii în loc să plătească dobândă clientului. Conform formularului 10-K al Western Union pentru perioada care se încheie la 31 decembrie 2007, astfel de fonduri neremise sau „transferuri de bani neatribuite” sunt clasificate drept „active de decontare” și „nu sunt folosite pentru a susține operațiunile [Western Union], ci sunt utilizate pentru „obținerea de venituri” pentru companie.
Western Union a raportat 203,5 milioane USD din aceste „active de decontare” în bani lichizi în 2007 și 348,8 milioane USD în 2006.
RL: Când a contactat doamna Rădulescu Western Union cerând banii înapoi?
Ibolya Rădulescu a contactat Western Union abia în august 2018, după ce Western Union i-a trimis o scrisoare în care spunea că au banii ei. În acel moment, Ibolya a completat formularul conținut în scrisoarea Western Union și a solicitat să i se trimită banii înapoi pentru a nu merge la stat. Western Union i-a trimis doar 70 $ din 100 USD.
RL: Banii trimiși au fost doar pentru rude? – de ce transferul de 100 $ nu a ajuns la rude?
După cum am explicat mai sus, da, banii au fost trimiși rudelor din România (mama lui Ibolya). În sensul acestui proces, nu contează de ce cei 100 de dolari nu au ajuns la rudă (este posibil ca ruda să fi uitat să ridice fondurile). Ceea ce este esențial este faptul că Western Union a așteptat mai mult de 5 ani să-l anunțe pe expeditor (Ibolya) să știe că banii nu au fost ridicați și apoi în loc să-și plătească dobânda pentru acești bani (pentru că au folosit banii ei și a milioane de alte persoane) bani pe care nu i-au livrat niciodată și făcând bani din acești bani investind) sau cel puțin returnând întreaga sumă, în schimb au păstrat o totalitate de 30% din bani și au returnat doar o parte din aceștia.
RL: Care a fost explicația Western Union?
Nu este o mare explicație, doar că fondurile trimise nu au fost colectate de către destinatar și că expeditorul (Ibolya) are doar un anumit număr de zile pentru a completa formularul pentru a solicita banii înapoi sau va merge la stat . Și ea va primi doar o parte din banii înapoi (70 USD din 100 $ care au fost trimiși).
RL: Ați reușit cumva să adunați rapoarte despre aceleași erori de la mulți alți clienți? Cum le-ați considera? Erori la scară largă? Sunt anumiți oameni vizați?
Din nou, problema nu este nicio eroare. Milioane de oameni trimit fonduri cu Western Union, iar destinatarul nu ridică fondurile din orice motiv (acesta nu este partea importantă, de ce banii nu sunt încasați). Problema este că Western Union știe acest lucru, ei așteaptă mulți ani (în acest caz mai mult de 5 ani), pentru a anunța expeditorul că banii lor nu au fost ridicați niciodată, iar după ce Western Union a folosit acești bani pentru a investi și a se face singur bogat timp de ani de zile, ei contactează expeditorul și le acordă un anumit număr de zile pentru a-și revendica banii, iar aceștia trimit înapoi doar o parte din banii inițiali.
RL: Dvs. și reclamantul utilizați această chemare în judecată a Western Union pentru o modificare a politicii acestei companii? Ca parte a unei campanii publice? Tarifele dumneavoastră, sunt sigură că depășesc de mii de ori cererea de 100 de dolari, presupun că acesta este un caz pro bono pentru o campanie media.
Deci, modul în care funcționează cazurile de acțiune de clasă, avocații / firmele de avocatură preiau de obicei aceste tipuri de cazuri, deoarece daunele sunt de obicei în milioane de dolari, deoarece există mii / zeci de mii / sau chiar milioane de oameni care au fost afectați de același rău. De aceea, o persoană (în acest caz Ibolya, reprezentantul clasei), reprezintă interesele tuturor celorlalți reclamanți situați în mod similar. Avocații / firmele de avocatură din cazurile de acțiune de clasă obțin, de obicei, un procent din suma totală recuperată în final, dacă este cazul.
Western Union a avut un caz similar în 2009, pe care l-au soluționat cu peste 100 de milioane de dolari, câțiva ani mai târziu. Problema este că Western Union pare să nu-și fi schimbat practicile din acel proces și încă folosește aceeași tactică și păstrează banii oamenilor.
Western Union a raportat venituri de 1,4 miliarde de dolari pentru trimestrul care s-a încheiat la 30 septembrie 2016, potrivit unui document guvernamental. Compania a spus că a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pe an pentru daune.
Vom reveni.
