Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ponta cu stea în frunte sau omagiul vestimentar adus iluștrilor înaintași ideologici

Victor Ponta, agent chinez de influență!

Începând din anul 2013, Victor Ponta a implementat o agendă toxică a Partidului Comunist Chinez (PCC) de infiltrare în economia României.

Share

Mihai Enciu și Eugen Cișmașu 0 comentarii

Actualizat: 08.06.2020 - 16:14

Acțiunile lui Ponta au intrat în contradicție flagrantă cu interesele economice și de securitate ale țării, companiile gestionate de PCC urmărind preluarea controlului asupra sectorului energetic al României, dar și zone sensibile care vizează infrastructura de comunicații, agricultura sau infrastructura rutieră.                        

Fan al politicilor de expansiune ale PCC, Ponta este artizanul introducerii României în Forumul Economic China – Europa Centrală și de Est, organizație care derulează o agendă de politică externă menită să șubrezească coeziunea Uniunii Europene și să influențeze politica externă a blocului comunitar față de atrocitățile care se petrec în China în materia drepturilor omului.

„România îşi dorește să fie cea mai importantă poartă de intrare în Uniunea Europeană a schimburilor comerciale între Europa şi China”, spunea Ponta în cursul vizitei oficiale desfășurate în 2014. Iar rezultatele vizitelor toxice ale lui Ponta în China și a „deschiderii” manifestate de guvernele PSD către PCC din 2012 până în prezent nu au întârziat să apară. În anul 2019 România a avut un deficit comercial în valoare de 3,7 miliarde de euro în relația cu China, ceea ce reprezintă 22% din deficitul comercial al țării cifrat la 17 miliarde de euro. Asta în condițiile în care, în 2012, deficitul comercial în relația cu China era de 1,6 miliarde de euro.

Drumul spre China trece prin Kazahstan

Drumul lui Ponta către China a avut o haltă în Kazahstan. Se întâmpla în vara anului 2013. Vizita a avut un scop foarte clar, subliniat la final de declarațiile făcute atât de fostul premier PSD cât și de președintele Kazahstanului:

Președintele Nursultan Nazarbayev: ”Avem o dinamică extraordinară din punctul de vedere al colaborării; am fost de câteva ori în România, președintele dumneavoastră a fost la noi de câteva ori. Vă suntem recunoscători pentru poziția clară a guvernului României, în ceea ce privește rezolvarea problemelor datoriei Rompetrol.”

Premierul Victor Ponta: ”Domnule președinte, vă mulțumesc pentru onoarea de a vă întâlni. Am avut ieri discuții forte bune, prietenești și constructive cu prim-ministrul și ceilalți reprezentanți ai guvernului. Am fost foarte bucuros că am reușit, prin decizia politică a guvernului pe care îl conduc, să rezolvăm diferendul între guvernul României și Rompetrol.”

Cum se rezolvase acest diferend și ce treabă avea Ponta să medieze într-o speță clară în care România pierdea, de fapt, 600 de milioane de dolari, datorie istorică a Rompetrol către statul român? Iată faptele!

Diferendul Rompetrol sau cum a făcut Ponta jocul PCC pe banii românilor

La momentul faptelor, pe rolul Curții de Apel Constanța se afla un litigiu între statul Român, prin Ministerul Economiei, și Rompetrol, care avea ca obiect o decizie AGA din 2010, prin care conducerea societății convertea în obligațiuni datoria nerăscumpărată și majora capitalul social cu valoarea acțiunilor. Reamintim că datoriile Rompetrol către bugetul de stat la data privatizării societății, în valoare de circa 600 milioane de dolari, au fost transformate de guvernul Năstase în obligațiuni ce urmau a fi răscumpărate de debitor.

În februarie 2013, Ponta pune la cale o inginerie financiară prin care Rompetrol să răscumpere obligațiuni în valoare de 200 de milioane de dolari (26,69% din procentul de 44,69% acțiuni ale statului). Restul datoriei de 400 de milioane de dolari urmau să se evapore din contabilitatea Rompetrol, iar firma să pună 150 de milioane de dolari într-un fond de investiții care să genereze obiective economice cu o valoare de circa 1 miliard de dolari. Termenul fixat a fost până pe la Sfântul Așteaptă. În baza acestui memorandum, încheiat pe 15 februarie 2013, Ministerul Economiei și-a retras, trei zile mai târziu, acțiunea de pe rolul Curții de Apel Constanța. Retragerea acțiunii s-a făcut deși memorandumul nu fusese aprobat în ședință de guvern. Rompetrol era din nou virgină, numai bună de scos la mezat.

Ponta, sfat la Palat, cu preşedintele consiliului de administraţie al KazMunaiGaz, Sauat Mynbayev

Ponta a încercat să-și asigure imunitate inițiind o operațiune de mascare a golăniei Rompetrol într-o lege votată de aleșii neamului, pentru care să nu existe răspundere. Modelul fusese folosit de condamnatul Adrian Năstase, la privatizarea Petrom, și i-a asigurat acestuia imunitate pentru una dintre cele mai mari escrocherii din perioada postdecembristă comisă de un politician. Președintele Băsescu a atacat legea la CCR, a câștigat, iar Ponta a fost nevoit să-și asume Memorandumul Rompetrol printr-o hotărâre de guvern, în ianuarie 2014, pentru care poate fi adus oricând în fața instanței.

Despre această problemă juridică era vorba în discursurile ținute în Kazahstan de Ponta și Nazarbayev. Favorul nu era neapărat o ofrandă adusă kazahilor, ci un cadou făcut Partidului Comunist Chinez, care pusese ochii pe compania Rompetrol. Cum și firma să zbătea în nevoi, Ponta a gândit un joc de tip win-win în care pierderea era transferată, ca de obicei, în bugetul României.

Ponta - Partidul Comunist Chinez. Primul contact

După periplul prin Kazahstan, Ponta a aterizat în China. Într-o vreme în care nu avea nicio ușă deschisă la marile cancelarii europene, vizita în China a reprezentat singura recunoaștere externă la nivel înalt de care fostul prim ministru a avut parte. Prețul oferit a fost, în primul rând, relaxarea condițiilor în care companiile chinezești puteau oferi guvernului bunuri și servicii. Această promisiune a fost nuanțată în noiembrie 2013, când prim ministrul chinez Li Keqiang a aterizat la București pentru o reuniune 16+1 care aducea la remorca Partidului Comunist Chinez 11 state din UE și 5 în curs de aderare. Discursul lui Ponta a fost o promisiune onorată:

“Astăzi, însă, în condiții de competiție egală, europeană, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă mai bună, o ofertă financiară, o ofertă tehnică mai bună și am garantat primului-ministru și delegației sale că, atunci când oferta unei companii chineze este mai bună, aceea va fi în mod sigur câștigătoare”.

Angajamentele luate de Ponta față de PCC în cadrul vizitei efectuate în China în vara anului 2013 au devenit realitate câteva luni mai târziu. În noiembrie 2013, România a găzduit Forumul China - Europa Centrală și de Vest, care a reunit 1400 de participanți din 17 țări. Propaganda chineză a anunțat investiții totale în România de 8,5 miliarde de euro, majoritatea concentrate în sectorul energetic. S-au semnat diverse înțelegeri pentru construirea reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă (6 miliarde de euro), un grup energetic la complexul de la Rovinari (500 de milioane de euro) și construirea hidrocentralei Tarnița-Lăpușești (1,16 miliarde de euro).

Într-o vreme în care ușile marilor cancelarii europene îi erau închise, China i-a oferit lui Ponta singura recunoaștere externă la nivel înalt.

Timpul avea să demonstreze că aceste investiții au reprezentat doar propagandă fără conținut. Deși s-au creat companii de proiect pentru fiecare investiție anunțată, nici un eurocent nu s-a mișcat dinspre China. Mai mult, comuniștii chinezi au cerut ajutoare de stat și prețuri garantate pentru vânzarea energiei electrice acoperite din taxe aplicate consumatorilor, idei pe care Ponta le-a avansat și aprobat fără să clipească. Doar demisia acestuia, intempestivă, ca urmare a tragediei de la clubul Colectiv a blocat invazia companiilor controlate de PCC în sistemul energetic românesc.  

Rompetrol virează spre China

La data de 29 aprilie 2016 planurile de expansiune a companiilor PCC în economiile țărilor din Europa Centrală și de Est aveau să de devoaleze. Și, așa cum era de așteptat, Ponta a fost unul dintre pionii cheie ai expansiunii chinezești. Compania Națională de petrol și gaze a Kazahstanului, KazMunayGas (KMG) a semnat un acord de asociere cu China Energy Company Limited (CEFC). Potrivit acestui acord, chinezii deveneau acționari majoritari ai Rompetrol Group. Mai exact, chinezii urmau să dețină controlul rafinăriilor Vega Ploiești și Petromidia Năvodari. Oficialii companiei chinezești s-au grăbit să anunțe, ca de obicei, „investiții de miliarde de euro” și au precizat că achiziția face parte din strategia de expansiune a PCC în Europa, purtătoare a numelui de cod ”Drumul Mătăsii”.

Din această perspectivă manevrele efectuate de premierul Ponta, care s-au soldat cu anularea datoriilor de circa 600 de milioane ale Rompetrol către statul român, capătă alte valențe. Nu interesele statului au fost cele care au generat manevrele de „albire” a companiei, ci facilitarea intereselor chinezești care vizau acapararea unui obiectiv strategic din România, ca parte integrantă a unui amplu plan de invazie economică și divizare a Uniunii Europene. În anul 2017 toate instituțiile statului care aveau atribuții în avizarea tranzacției au făcut acest lucru fără nicio ezitare, cu toate că activele Rompetrol făceau obiectul unui sechestru instituit de DIICOT în cadrul unui dosar penal ce viza privatizarea companiei, dosar deschis în 2016. Abia în aprilie 2019, majoritatea sechestrelor penale puse pe activele Rompetrol au fost ridicate.

Dragnea și Dăncilă preiau ștafeta și servesc la masa Partidului Comunist Chinez

Afacerea Rompetrol avea să pice în iulie 2018, după ce China Energy n-a reușit să plătească o garanție de 50 de milioane de euro către KMG Internațional. Incapacitatea marelui gigant chinezesc, cotat drept unul dintre primii 500 de coloși energetici ai planetei, arată fragilitatea capitalismului comunistoid din China.

În ciuda evidenței, continuatorii lui Ponta din PSD au insistat în a promova așa zisele investiții chinezești în România. Înfrățirea ideologică a socialiștilor conduși de condamnatul Dragnea cu Partidul Comunist Chinez s-a manifestat prin inițiativele puse pe masa guvernului de Viorica Dăncilă, marioneta grupării filo-chineze din PSD.

La forumul 16+1 de la Dubrovnik, Dăncilă a anunțat că dorește ca mai multe proiecte de infrastructură din România să fie derulate în cadrul unor parteneriate de tip public-privat derulate cu firme chinezești. Investițiile PCC sunt, de fapt, credite scumpe, acordate cu garanții de stat și care presupun lucrări derulate cu materiale și forță de muncă din China. Avertismentele transmise de Uniunea Europeană, în special Franța și Germania, cu privire la riscul implicat de aceste „investiții” chinezești au fost ignorate de guvernul PSD.

Viorica Dăncilă, urmând calea deschizătorului de drumuri Victor Ponta

Despre toxicitatea capitalului chinezesc vorbește de la sine cazul statului Muntenegru. Pentru doar 40 de kilometri de autostradă construiți și finanțați de China în 2017, datoria statului Muntenegru a crescut cu 20% din PIB, potrivit Financial Times. Publicația notează că în urma acestei investiții, „guvernul a trebuit să majoreze taxele şi preţurile energiei electrice, să înghețe salariile în sectorul public şi să retragă beneficiile pentru mame”.  Potrivit sursei citate contractul de împrumut oferă Chinei acces la terenuri ale statului în condițiile în care creditul nu poate fi returnat. Deficitul înregistrat de Uniunea Europeană în relațiile comerciale cu China era 184 de miliarde de euro în anul 2019.

Partidul Comunist Chinez s-a infiltrat în economia UE și României

Pe ușile larg deschise de Ponta s-au infiltrat tot soiul de companii cu capital chinezesc alimentate de fonduri de investiții cu finanțare dubioasă din Cipru. Potrivit cursdeguvernare.ro, în anul 2017 activau în România 12.390 de companii cu un capital social de circa 286 milioane de euro.

În portul Constanța activează două companii importante de shipping. United Shipping Agency operează terminal de grâu și United Shipping and Chartering  asigură servicii de logistică. Firmele au fost preluate prin grupul olandez Nidera, controlat de COFCO, cel mai mare procesator și comerciant de alimente din China.

Institutul Pasteur SRL, companie care produce și comercializează produse de uz veterinar a fost preluată de Gradenica Limited, companie deținută de Fondul II China CEE. Acest  fond de investiții este controlat de către Banca de Export -Import a Chinei.

Sunt doar câteva dintre investițiile semnificative făcute de Partidul Comunist Chinez în România. Temerile exprimate de UE privind natura și obiectivele reale ale investițiilor chinezești sunt majore. Strategiile agresive ale Chinei prin care companii europene sunt preluate și utilizate în scopuri politice au determinat 15 din cele 28 de state ale UE să susțină adoptarea unei legislații pentru monitorizarea severă a investițiilor din afara blocului comunitar. Demersurile sunt mult frânate de țări din grupul 16+1, care fac jocurile asiaticilor nu doar în materie de investiții, ci și în blocarea reacțiilor UE la încălcarea flagrantă a drepturilor omului de către PCC. Mai multe declarații politice al UE  pe tema recoltării de organe de la deținuții politici sau pe tema persecutării minorităților religioase au fost blocate de Ungaria, Polonia sau Grecia. Nu întâmplător aceste state au agreat investiții chinezești în cadrul inițiativei ”Drumul Mătăsii”.

Rafinăria Petromidia, un obiectiv strategic care a aprins imaginația chinezilor

Comportamentul companiilor chinezești în piețele unde acestea activează este însă extrem de nociv. În criza coronavirusului, de exemplu, companii chinezești din toată lumea au cumpărat de pe piațe stocurile de materiale sanitare, provocând o criză acută și speculând ulterior criza prin majorarea prețurilor. Mai mult, firmele din China au invadat piețele occidentale cu măști sanitare de proastă calitate sau teste CoVid contaminate, ceea ce a îngreunat mult efortul statelor de a limita pandemia.

Ponta, agentul chinez de influență

Politician cu anvergură internațională, Victor Ponta a slujit cu sârg promovarea și satisfacerea intereselor economice ale Partidului Comunist Chinez, confirmând celebra sa declarație de amor dintr-o tinerețe în care defila în tricou cu Che Guevara și cu șapca lui Mao pe cap, două dintre ilustrele figuri criminale ale socialismului adulat.

”Nu am deloc sentimente de mare iubire față de Statele Unite ale Americii. Prefer China”, declara Victor Ponta, în 2005, în presa românească. Opt ani mai târziu el punea pe tavă infrastructura critică de informații a României companiei chineze Huawei, companie acuzată de guvernul USA că ar face spionaj economic. Potrivit memorandumului semnat de Ministerul Comunicațiilor, compania chinezească urma să fie implicată în construirea Sistemului de Informații și Comunicații Național, a sistemelor de supraveghere a traficului, a proiectelor de tip e-guvernare sau a Rețelei Naționale de Bandă Largă dezvoltate de guvern. În anul 2012, același Ponta servea, și tot pe tavă, rețeaua integrată a Transelectrica, aceleași  companii chinezești.

Despre compania Huawei e suficient să amintim faptul că a dezvoltat în China cel mai performant sistem de supraveghere a persoanelor, pe baza inteligenței artificiale. Cu ajutorul acestui sistem oamenii sunt monitorizați de Partidul Comunist, fiind chiar arestați și trimiși în lagăre de muncă dacă nu se conformează rigorilor de comportament impuse.  

Comentarii