Anunțul privind licitația, lansat de Crăciun, nu ne-ar fi stârnit atenția dacă nu ar fi avut în SICAP precizarea “caietul de sarcini e inhibat la deschidere.” Acest mic amănunt, a născut “suspiciunea rezonabilă” că va fi o licitație cu dedicație.
Caietul de sarcini secretizat
Valeriu Manolache, președintele APCCG: “De ce fotografiere din avion și nu cu scanare laser[MV1] ?”
Târziu, aproape de Revelion, documentul s-a desecretizat. Aplicanților le-a[MV2] u rămas doar câteva zile pentru depunerea contestaților și a documentelor clarificative. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor are un dosar în lucru privind această documentație de achiziție, care include punctele de vedere ale asociațiilor profesionale. Încă nu s-a pronunțat asupra soluției.
Caietul de sarcini are două secțiuni: realizarea de ortofotoplanuri pentru suprafaţa municipiului Bucureşti şi a oraşelor, municipiilor reşedinţă de judeţ din mai multe judeţe, în prima secțiune, iar în a doua “dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din secțiunea 1”.
Experții nu înțeleg de ce partea de fotografiere este legată organic, în filosofia Autorității contractante, de cea de soft, unde apar – în mod ciudat – doar anumite produse, specificate în mod clar, în condițiile în care pe piață există și altceva decât ERDAS, sistemul dezvoltat de „Hexagon Geospatial”. O simplă căutare pe google, indică oricărui cititor cine e acest consorțiu și cine e distribuitorul agreat pentru licențe.
Valeriu Manolache, președintele patronatului din domeniu
Întrebări esențiale:
De ce au fost comasate filmările[MV3] cu sistemul informatic integrat?
Are nevoie Autoritatea de un nou sistem de procesare a datelor?
Ministrul Attila Cseke a fost informat că în caietul de sarcini există specificații tehnice care, printr-o simplă căutare pe google, îți indică și beneficiarul?
De ce furnizorul de servicii trebuie să-și dea note privind calitatea tehnică?
Cine sunt “competenții” din Autoritatea Contractantă care au făcut un caiet de sarcini cu dedicație?
Arbitrariul și dedicația
Specialiștii consultați de redacția “României libere,” în urma sesizărilor multitudinilor de aspecte, determinante privind îngrădirea liberei concurențe, și a sumedeniei de parametrii tehnici, în măsură să limiteze, nu să deschidă spre competiție liberă, susțin că au informat ministrul dezvoltării despre aceste aspecte sesizate chiar și de un profan, obișnuit cu modul de redactare ale documentației de de către autoritățile contractante, atunci când lasă intenționat ilaritatea.
Multe prevederi ale caietului de sarcini sunt restrictive. Ca de pildă, fotografierea[MV4] clădirilor trebuie să se facă doar cu “dispozitiv fotogrammetric” dintr-un avion cu pilot. Se exclud, astfel, dronele, care ar putea fi mai economicoase în economia bugetului.
Într-o precizare făcută de Autoritatea contractantă, se spune că filmările trebuie făcute cu sistemul “maltesse cross configuration[MV5] ,” cu cinci camere montate pe avion.
Bucureștiul lui Nicușor Dan înghite 16% din buget
O altă ciudățenie e dorința autorității de a face imagini în 3D numai pentru clădirile din București. Pentru acestea, solicită, conform caietului de sarcini, filmări oblice, când “acestea se pot obține și prin alte tehnologii, cum ar fi laserul[MV6] ,“ potrivit lui Valeriu Manolache, președintele Asociației Patronale[MV7] din Cadastru, Cartografie și Geodezie, consultat pe acest subiect limitativ, în opinia jurnaliștilor.
Dacă la prevederi tehnice, autorii caietului de sarcini sunt extrem de fideli unor produse și sisteme aparținând doar unora dintre competitori, la echipamentele care însoțesc camera fotogrammetrică rămâne doar dubitativul “moderne,” ca și la referirea privind Proiectul de zbor care trebuie livrat “la o scară convenabilă.”
Aspru la tehnică, ambiguu la calitate. Și aici e un punct nodal, comentat cu Valeriu Manolache, în detaliu.
Din punctajul necesar adjudecării licitației, 60% se oferă principiilor de calitate și doar 40% celor legate de preț.
“Criteriile de atribuire ale celor 60 de puncte pentru calitate sunt departe de a se face pe baza unor indicatori judicios aleși și ușor verificabili. “Acordarea punctajului pe criterii de apreciere foarte bine, bine sau acceptabil” face ca algoritmul să fir extrem de subiectiv și ne determină să punem la îndoială capacitatea comisiei de a analiza cu obiectivitate și imparțialitate eventualele oferte (dacă ar fi mai multe)”, concluzionează Valeriu Manolache.
Studiind documentul oficial al CNC, Asociația Patronală din Cadastru, Cartografie și Geodezie a trimis un punct de vedere ministrului Attila Cseke, o personalitate remarcabilă a lumii politice, cunoscut pentru corectitudinea activității sale din întreaga carieră.
Valeriu Manolache, expert cu state vechi în domeniu, se miră cum creatorii caietului de sarcini au fost atât de preciși la detaliile tehnice ale echipamentelor, iar la punctajul de validare, grila de evaluare a celor din autoritate, nu se face nicio precizare clară.
Punctajul lasă experților din CNC loc de decizie
Imaginea asociată contului de Linkedin a CNC
“Algoritmul de calcul pentru cele 60 de puncte este arbitrar,” mai spune domnia sa.
Chiar dacă i s-a arătat criteriile de competență ale echipei de realizare și implementare a hărții clădirilor din cele 150 de localități, prin care se solicită ca membrii echipei de lucru să aibă studii post-universitare, Manolache nu se pronunță dacă intenția Autorității Contractante este să favorizeze vreo companie străină. Dar reprezentantul din România? Ne-a răspuns că vede și el că “există cerințe pe care firmele din România nu le pot îndeplini.” Se vede cu ochiul liber.
Dar ce nu înțelege profesionistul domeniului e de ce are nevoie CNC de un nou sistem informatic de stocare a datelor, în condițiile în care autoritatea deține unul.
“Considerăm că reunirea într-un singur contract a celor două componente distincte este de natură să reducă drastic numărul ofertanților potențiali, care să acopere în mod corespunzător domeniile respective, chiar și în cazul unei asocieri.
Remarcăm în același sens și costul estimat al celor două componente, așa cum rezultă acesta din cerințele privind experiența similară:
· pentru ”Componenta A” (servicii de fotogrammetrie) – în valoare totală de minim 26.193.277,31 lei fără TVA (circa 5,2 milioane euro),
· pentru ”Componenta B” (servicii informatice) – în valoare totală de minim 17.000.000,00 lei fără TVA (circa 3,4 milioane euro).
Atrage atenția costul relativ ridicat al ”componentei B” care pare mult exagerat în raport cu cerințele din caietul de sarcini privitoare la această componentă (pe care oricum o considerăm în mare parte nejustificată). Credem că este necesar să se analizeze dotarea informatică actuală existentă la nivelul CNC pentru a constata dacă este justificată dotarea suplimentară solicitată prin caietul de sarcini. De asemenea, credem că trebuie verificat dacă bugetul alocat achiziției provine din fonduri pentru procurarea de date (ortofotoplan, hartă) și/sau din fonduri pentru procurarea de echipamente și programe informatice.”
Exigențe prea mari pentru români, prea mici pentru multinaționale
Lui i se par exigențele, impuse domeniului informatic, prea restrictive, în măsură să nască o serie de speculații.
Suspiciune rezonabilă, cum ar spune procurorii, dispuși să ridice pe oricine e pe lista neagră a sistemului.
Sunt interese ascunse în spatele acestei afaceri? Evident că da. Nimeni nu lucrează de dragul României pentru un sistem de tip google map, dar mult mai riguros.
Pentru orașul București sunt cerute caracteristici tehnice diferite de ale celorlalte orașe. Astfel, în afara imaginilor nadirale (având axa de fotografiere verticală), prestatorul trebuie să livreze și imagini oblice. Imaginile oblice sunt utile pentru lucrările care necesită vizualizarea fațadelor clădirilor (arhitectură, restaurări și reabilitări, monitorizarea reclamelor etc), ceea ce nu este cazul în înregistrarea cadastrală sistematică și nu ar trebui să intre printre preocupările Centrului Național de Cartografie. Cerința respectivă este de natură să restrângă drastic numărul potențialilor ofertanți și să ridice nejustificat costurile produselor fotogrammetrice cerute în mod inutil pentru municipiul București (care acoperă peste 260 de kilometri pătrați). Pe de altă parte, cerințele tehnice diferite (imagini oblice doar la București, rezoluții diferite funcție de categoria localității) ar fi trebuit să constituie un argument pentru împărțirea achiziției pe loturi și nu încredințarea unui ofertant unic.
De ce are nevoie Primăria Capitalei de o hartă 3 D a clădirilor? De ce nu plătește așa ceva? Se întreabă interlocutorul, care ține să sublinieze că în Olanda, aceste ortofotoplanuri sunt folosite de fisc, de autoritățile de control, pentru a afla cine și-a construit o cameră în plus ș nu plătește taxe și impozite sau dacă panourile publicitare au ciupit la dimensiuni. Nimic nu rămâne nemăsurat și netaxat, pe baza acestui proiect. Dar dacă statul plătește peste 43 de milioane de lei, aceste detalii de cadastru, produsul final al achiziției, nu ar trebui să fie accesibile gratuit pentru toate autoritățile publice dar și pentru prestatorii cu care ANCPI are încheiate contracte având ca obiect realizarea cadastrului sistematic?, se mai întreabă președintele APCCG.
Mai multe asociații din domeniu i-au sesizat ministrului dezvoltării neclaritățile
Cel mai vehement mesaj a venit din partea Uniunii Geodezilor din România, care la data de 22 ianuarie2021 a solicitay oficial CNC-ului, cu “știința Ministrului de resort și a conducerii ANCPI anularea procedurii de achiziție publică”.
Achiziţia serviciilor pentru 150 de localităţi, grupate într-un singur lot, este de natură a crea monopol în piaţa de fotogrammetrie”, conchide un material amplu trimis autorității contractante de către Uniunea Gedezilor din România.
Din punctul de vedere al Societății Române de Fotogrammetrie și Teledetecție, “ar trebui revizuite formulări și condiționalități specificate în caietul de sarcini,astfel încât obiectivele să fie atinse fără riscuri majore”.
Recomandarea principală a SRFT are în vedere o abordare teritorială omogenă din punct de vedere al preciziei solicitate, respectiv 15 cm, eliminând astfel riscurile majore generate de etapa de desecretizare.
Aici se vorbește despre o limită folosită în cadastru, care din cunoștiințele noastre, e undeva la 1,5 cm. De ce atâta larghețe și atât de mare dubidativitate?
Suspiciune rezonabilă sau încremenire într-un proiect vechi.
Toate sursele noastre din domeniu recunosc stilul învechit, bătrânicios și dedicat al caietului de sarcini.
E momentul ca ministru Attila Cseke să ceară anularea licitației, care și așa are un termen extrem de strâns.
Decât să îndrepți de mai multe ori, mai bine tai coada câinelui o singură dată, ne-a învățat odată alt arhitect, Dinu Patriciu.
Toate asociațiile de profil cer autorității îmbunătățirea cadrului competiției și implicarea specialiștilor și firmelor din țară.
