Încă nu e limpede dacă virusul COVID 19 a lovit în mod accidental sau intenționat anumite națiuni. Dar este cert că agravarea epidemiei de coronavirus este însoțită de o campanie de informații false, transmise în mod dirijat. Fenomenul fake news nu este nou, iar analiștii politico – militari îl consideră o componentă a războiului hibrid.
O asemenea știre falsă, care a circulat în mai multe țări europene, inclusiv în România, este cea care susținea că medicamentul denumit Ibuprofen accelerează dezvoltarea virusului COVID 19, drept pentru care pacienții care iau în mod obișnuit Ibuprofen ar trebui să renunțe la el. Această informație a circulat, inclusiv pe WhatsApp, în România, Franța și Slovacia, în limbile țărilor respective, fiind citat un așa-zis studiu realizat de Universitatea de Medicină din Viena.
“Este un nonsens. N-am discutat niciodată acest subiect, n-am făcut niciun studiu despre vreo legătură între Ibuprofen și COVID 19”, a declarat Johannes Angerer, un purtător de cuvânt al Universității Medicale din Viena, citat de site-ul politico.com.
“Suntem preocupați de creșterea numărului de informații false despre COVID 19 care apar în discursurile publice, inclusiv în social media. Trebuie să înțelegem mai bine riscurile aduse de aceste canale de comunicare”, a precizat, la rândul ei, Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene.
Un alt mesaj fals, care a circulat în Polonia și în România, susține că vor fi complet închise capitalele celor două țări, inclusiv prin interzicerea ieșirii oamenilor din locuințe. În România, mesajul audio era prezentat de o voce de bărbat care susținea că are informația de la un prieten care tocmai a participat la o ședință a conducerii PNL. Mesajul recomanda cetățenilor să meargă urgent la magazine pentru a-și cumpăra alimente, medicamente și apă pentru o perioadă lungă de timp.
Intrarea în vigoare a stării de urgență are impact și asupra mass-media, inclusiv asupra instituțiilor care difuzează informații prin site-urile de internet.
„Starea de urgență aduce și restricții libertății de exprimare. Decidentul în acest caz este ANCOM, iar executanții – furnzorii de conținut, serviciile de găzduire și ISP-iștii. Nu știm cum va decide ANCOM ce e informație falsă și ce nu”, explică, într-un mesaj postat pe Facebook, Ioana Avădani, președintele Centrului pentru Jurnalism Independent din București.
ANCOM este Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Potrivit decretului de instituire, în România, a stării de urgență, “furnizorii de servicii de găzduire și furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire”.
Un caz de fake – news fusese reclamat, la sfârșitul săptămânii trecute, chiar mai înainte de intrarea în vigoare a stării de urgență, de Ministerul Apărării Naționale. MApN semnala faptul că, pe un site dedicat, în mod obișnuit, știrilor mondene, este difuzată informația falsă conform căreia „mașini ale Armatei, din toată țara, vin spre Capitală”. Scopul acestei concentrări de trupe ar fi fost izolarea cu cordoane de militari a Bucureștiului față de restul țării. MApN a anunțat că niciodată nu s-a discutat despre închiderea Capitalei din cauza coronavirusului și că imaginile cu mașini ale Armatei și cu trupe, afișate pe internet pentru a “demonstra” această știre, nici măcar nu sunt noi, ci provin de la exerciții militare desfășurate în anii trecuți.
Îngrijorarea exprimată de unii jurnaliști sau sociologi, conform cărora starea de urgență va permite, în România, îngrădirea libertății presei, și-a primit, tot pe internet, o replică promptă. “Vă temeți pentru că și voi dați știri false și sunteți conștienți de asta!”, este replica transmisă pe una dintre rețelele de socializare.
