Palatul de Justiție, una dintre clădirile istorice ale Capitalei, oferă spațiu insuficient pentru funcționarea Instanțelor și a Parchetelor – Foto Mihai Diac

Ministrul este chemat să respecte legea. Cartierul Justiției se ridică fără un Plan Urbanistic Zonal

Proiectul denumit “Cartierul pentru Justiție”, lansat de Ministerul Justiției, care urmează a fi aprobat de Guvernul Cîțu, nu are la bază un Plan Urbanistic Zonal, avertizează arhitecții.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 22.07.2021 - 09:47

Proiectul de Ordonanță de Guvern care va aproba lucrările la obiectivul denumit „Cartierul pentru Justiție” are nevoie de amendamente majore pentru a respecta legislația în construcții. Acest avertisment este transmis, printr-un comunicat de presă, de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România (OAR).

“Ministerul Justiției a omis parcursul clasic al promovării unei lucrări de interes public național. În primul rând, Planul Urbanistic Zonal destinat obiectivului de investiții Cartierul pentru Justiție nu a fost elaborat niciodată, locul lui fiind luat de un masterplan intitulat < < Conceptul general urbanistic-arhitectural > >. Primăria Municipiului București și corpul profesional local nu au fost implicate din niciun punct de vedere, dezbaterea publică nu a existat”, subliniază Filiala București a Ordinului Arhitecților din România. Membrii Filialei afirmă că proiectul Ordonanței este elaborat prin “derogări nejustificate de la lege”.

Proiectul de Ordonanță “propune, prin derogări nejustificate de la lege, o procedură inadecvată – un Plan Urbanistic de Detaliu – și, implicit, un circuit de avizare și autorizare care exclude complet Primăria Municipiului București”, este de părere arhitectul Emil Ivănescu, președintele Filialei București a Ordinului Arhitecților din România.

“OAR București atrage atenția că sunt necesare câteva modificări în sensul instituirii unei proceduri concurențiale și calitative de promovare a proiectului la nivel urbanistic”

Emil Ivănescu,

Președintele Filialei București a OAR

Anul trecut, când încă nu devenise ministru al Justiției, Stelian Ion declara, în calitate de deputat USR, că „ar fi fost ideal să existe până acum un Cartier al Justiției sau numiți-l cum vreți” și că edificarea unui asemenea ansamblu de clădiri reprezintă “o problemă arzătoare”.

“Avem probleme în domeniul infrastructurii. Pot fi găsite spații. Există în București spații care se pretează. Așa cum Biblioteca Națională și-a găsit un spațiu, așa putea și Justiția”

Stelian Ion,

Ministrul Justiției

Deputatul Stelian Ion explica anul trecut, înainte să devină ministru, că Justiția trebuie să aibă un “spațiu” nou, prin care și-ar rezolva unele probleme legate de infrastructură.

(COLOANA DREAPTA)

“Cartierul pentru Justiție” este un proiect care se discută în România încă din perioada guvernării PSD, pornind de la realitatea că foarte multe sedii de Parchete sau de Instanțe funcționează în clădiri improprii. Chiar și în București, unele spații puse la dispoziția instituțiilor din domeniul Justiției, deși se află în clădiri monumentale, nu mai corespund normelor actuale de suprafață și de siguranță la incendiu.

Potrivit celei mai recente variante a acestui proiect urbanistic, “Cartierul pentru Justiție" ar putea fi construit lângă sediul central al Bibliotecii Naționale a României, aflat în Sectorul 3 al Capitalei, pe Bulevardul Mircea Vodă – adică în vecinătatea Bibliotecii Naționale și a clădirii unde funcționează, în acest moment, Tribunalul Municipiului București și Judecătoria Sectorului 3. “Cartierul pentru Justiție” ar urma să includă spațiile destinate instanțelor de judecată, Parchetelor de pe lângă acestea cu sediul în București (săli de judecată, arhive, birouri pentru judecători și procurori, grefieri, personal contractual și auxiliar, spații tehnice etc.), precum și sedii alte altor instituții din sistemul judiciar. Conform proiectului, alături de acest ansamblu de construcții va fi amenajat și un parc menit să fie la dispoziția locuitorilor din întreaga zonă centrală a Capitalei.

Arhitecții sugerează că Primăria Capitalei trebuia solicitată să emită aprobările necesare, dar că Ministerul Justiției a evitat această procedură.

“Proiectul de Ordonanță de Guvern propune, prin derogări nejustificate de la lege, o procedură inadecvată – un Plan Urbanistic de Detaliu – și, implicit, un circuit de avizare și autorizare care exclude complet Primăria Municipiului București”, susține Filiala București a Ordinului Arhitecților.

Comentarii