Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Codul Penal: Agenţii de pază, portarii sau gărzile de corp, protejaţi la fel ca funcţionarii publici

Senatul a adoptat tacit, în plenul de miercuri, proiectul de modificare al articolului 257 din Codul penal, cu efecte asupra Legii 333/2003, prin care agenţii de pază, portarii sau gărzile de corp vor fi protejaţi la fel ca funcţionarii publici care deţin funcţii la stat.

Share

Iulian Budușan 0 comentarii

Actualizat: 02.05.2018 - 19:54

Termenul de vot pentru acest proiect s-a împlinit pe 25 aprilie, iniţiativa legislativă fiind adoptată tacit de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional pentru această lege.

"Dispoziţiile alin. 1 şi 2 ale art 257 (n.r. referitoare la funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) se aplică şi faptelor săvârşite împotriva personalului cu atribuţii de pază, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, angajat al societăţilor specializate de pază şi protecţie care funcţionează în baza Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor", se arată în proiectul de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari PMP.

Astfel, iniţiatorii spun că modificarea art. 257 din Codul penal se impune deoarece "este necesară pentru protejarea persoanelor cu atribuţii de pază prevăzută la art 38 din din Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, respectiv agenţii de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoţitori de valori, gărzi de corp sau alte persoane desemnate să asigure instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază", conform expunerii de motive.

Principalele prevederi ale articolul 257 din Codul penal în vigoare, care vizează ultrajul, şi propus spre amendare prin iniţiativa legislativă sunt: "ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violente, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legatură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legatură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime."

"Prin activitatea specifică, viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a acestor persoane sunt supuse unui risc major, după cum rezultă din statisticile referitoare la evidenţa victimelor şi persoanelor vătămate (...) Chiar dacă personalul de bază nu este considerat funcţionar public (...) activitatea acestuia este supusă controlului şi supravegherii autorităţilor publice, iar serviciul pe care îl desfăşoară poate fi asimilat serviciului public", potrivit expunerii de motive a documentului.

Senatul a mai adoptat tacit mai multe modificări ale Codului penal prin care au fost majorate pedepsele pentru cei care folosesc persoanele cu dizabilităţi pentru cerşetorie.

"Fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilităţi fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. (n.r. faţă de forma în vigoare 6 luni la 3 ani (...) Fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, folosindu-se în acest scop de prezenţa unui minor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (faţă de 3 luni la 2 ani sau cu amendă) (...) Fapta de a utiliza serviciile (...) prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă (n.r. faţa de 6 luni la 3 ani sau cu amendă) dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă", prevăd modificările propuse la articolele 214, 215 şi 216 din Cod penal.

"Nicio pedeapsă nu este prea mare atunci când este vorba despre asigurarea unei securităţi şi a unei vieţi normale a minorilor. De asemenea, cerşetoria practicată în mod deliberat şi în mod tacit pentru câştigarea unor venituri ilegale reprezintă un fenomen care a scăpat de sub controlul autorităţilor publice, poate şi din cauza lipsei unor mijloace coercitive mai dure", se arată în expunerea de motive a iniţiativei legislative care aparţine mai multor parlamentari PNL.

Şi acest proiect adoptat în plenul de miercuri al Senatului va ajunge la Camera Deputaţilor care urmează să-l voteze în calitate de for decizional.

Comentarii

loading...