Dovedind că stăpâneşte deja arta limbajului de la Bruxelles, unul tot atât de impenetrabil ca „Centralbankese” (limba şefilor băncii centrale, n.red), dl Cioloş a folosit lansarea unei dezbateri publice luni, 12 aprilie, în UE, cu privire la demararea unui proces de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a avertiza că „o lipsă de intervenţie ar putea costa mult mai mult pe termen mediu”, potrivit Agerpres.
Numind PAC o „pădure minunată”, a adăugat: „După cum spunea bunicul meu, „uneori nu poţi vedea pădurea din cauza copacilor”. Înainte de tăiere, curăţare şi replantare, trebuie să ne gândim. Trebuie să ne întrebăm ce vrem să facem cu pădurea mai târziu „, îl citează WSJ.
Problema principală, a spus el, nu este nivelul de finanţare, ci faptul că subvenţiile trebuie să fie mai echitabil distribuite între statele membre ale UE, de unde este destul de corect să concluzionezi că Cioloş nu va încerca să reducă prea mult sprijinul pentru cele două milioane de agricultori din Europa (faţă de 60.000 în SUA).
Comisarul european va prezida o dezbatere pe parcursul anului viitor cu privire la posibilitatea de a păstra finanţarea la nivelurile actuale şi modul de a gestiona banii. Următorul eveniment este o conferinţă la Bruxelles, în intervalul 19-20 iulie. Liniile bătăliilor sunt deja conturate, în condiţiile în care susţinători ai pieţei libere, cum ar fi Suedia şi Marea Britanie, susţin tăierea bugetului subvenţiilor agricole, iar Franţa şi Polonia iau poziţie pentru zonele lor rurale puternice.
La jumătatea anului 2011, dl Cioloş va prezenta recomandările sale. După cât se pare, acestea vor include o redistribuire a fondurilor spre Europa Centrală şi de Est, precum şi câteva ajustări în reglementări, cum ar fi solicitarea de mai mare co-finanţare din partea celor 27 de state membre ale UE. După aceea, ţările vor petrece un număr de ani în bătălii privind bugetul pentru perioada 2014-2021.
Indiferent care va fi rezultatul, nu se aşteaptă ca mulţi crescători, plantatori şi plugari din UE „să ajungă în sapă de lemn”. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că este dispus să provoace o „criză” politică şi diplomatică dacă acest lucru va proteja puşculiţa anuală a agricultorilor francezi de 13 miliarde de dolari.
Un alt posibil factor: românul Dacian Cioloş este un francofil. Nu numai că vorbeşte franceza, dar a studiat agricultura la Rennes şi este căsătorit cu o franţuzoaică. Anul acesta l-a înlocuit chiar pe Sarkozy la tăierea panglicii la emblematicul târg „Salon de l”Agriculture”, de la Paris.
Cioloş a promis o gândire independentă. „El vrea să fie un comisar european pentru toţi agricultorii europeni”, spune un purtător de cuvânt. „Dacă a doua limbă a ta este franceza, aceasta nu înseamnă că şi ideile tale sunt franceze”, îl citează în final WSJ.
