Persoana în cauză nu încasează nici banii şoferilor de roviniete, nu are nici bugetul de miliarde de euro al companiei de stat şi susţine că munceşte benevol. Nu primeşte bani de la companie, nu are venituri din publicitate şi singurul ajutor de care a beneficiat de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) este că a primit odată un Monitor Oficial al Drumurilor.
Ideea unei hărţi a drumurilor naţionale nu e ceva special, probabil că harta se găseşte şi pe alte situri de internet. Totul s-a schimbat însă când vizitatorii paginii de web www.welcometoromania.ro i-au sugerat să treacă şi drumurile cu probleme. „Au venit oameni care mi-au sugerat să fac aceasta, iar eu m-am bucurat că îi pot ajuta. România are nevoie de o hartă a drumurile actualizată”, povesteşte doamna ce administrează acest sit de internet. Ea refuză să îşi dea numele afirmând că „nu are nevoie de publicitate”.
Harta „situaţia drumurilor” prezentă pe situl de internet ce are totuşi un obiectiv mai larg – popularizarea României turistice, cuprinde informaţii împrospătate la fiecare oră despre drumurile închise din cauza condiţiilor meteo dificile, a celor închise pe timp de iarnă, cele cu restricţii, cele în lucru, etc. CNADNR nu are o astfel de hartă şi prezintă în formă tabelară drumurile cu probleme.
Compania de Autostrăzi o cunoaşte după voce
„Informaţiile le obţin de la Agenţia Naţională a Drumurilor (de fapt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -CNADNR -n.r.) şi le actualizez pe hartă la fiecare oră. Să vadă lumea unde poate circula. Dacă agenţia nu face aceasta, o fac eu”, spune ea. Mai precis ea verifică informaţiile difuzate de către CNADNR de mai multe ori pe zi privitoare la starea drumurilor naţionale şi le marchează pe hartă, într-o formă uşor de înţeles.
Harta este de folos deoarece informaţiile se obţin cu greu de la CNADNR. Miercuri seară când judeţele Bucureşti, Ilfov, Ialomiţa, Constanţa, Buzău, Brăila şi Galaţi erau rupte unele de altele, dispecerii CNADNR erau disponibili de abia după un sfert de oră de aşteptare la telefon.
Despre informaţiile date de CNADNR administratoarea site-ului spune: „nu sunt atât de performante precum harta noastră, sunt greu de înţeles, greu de găsit”. Se întâmplă să descopere greşeli în informaţiile CNADNR şi îi sună. „Uneori am nelămuriri şi îi sun. Spre exemplu văd câte o greşeală şi îi atenţionez că DN 2R, spre exemplu, e trecut la ei DN2 şi corectează. Au ajuns să mă cunoască după voce”, spune ea.
„Ei cred că au sunat la Compania de Autostrăzi”
Oamenii o sună cu convingerea că au sunat la CNADNR. „Ei cred că e situl companiei şi mă întreabă dacă pot ajunge în nu ştiu ce comună. Dacă localitatea e prea mică, nu e pe hartă şi nu ştiu unde este, scot GPS-ul şi le zic să aştepte şi verific. Dacă nu se poate circula le spun să nu se ducă. Nu pot să îi refuz, ce să fac, asta este”, afirmă ea.
Planurile de viitor cuprins o extindere a hărţii astfel încât aceasta să includă şi drumurile naţionale recent apărute prin ridicarea în rang a unor drumuri judeţene, cuprinderea pe hartă a tuturor drumurilor în lucru şi, de ce nu, o variantă pentru mobil.
De la declanşarea viscolelor în România traficul pe situl ei de internet s-a triplat. „In medie aveam 3.000 de vizitatori zilnic, în aceste zile am avut 10.000 de vizitatori. De când a început nebunia în ţară am avut şi 160 de vizitatori pe secundă. Uitaţi acum când vorbesc cu dvs apare că sunt 103”, spune ea încântată.
Traficul menţionat nu e cu mult mai mic decât cel al sitului CNADNR. Potrivit trafic.ro, maximul de vizitarori a fost înregistrat miercuri, respectiv 20.000 de vizitatori.
Citiţi pe blogurile RL cum s-au şcolit în cod portocaliu în Mexic unii directori ai CNADNR.
