Vin banii de la UE si noi tot n-avem legislatie

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, in tara vor intra 29,1 miliarde de euro. Banii vor fi disponibili prin intermediul unor fonduri de finantare post-aderare, asa-numitele Fonduri structurale, destinate finantarii unor programe extrem de complexe. Pentru ca banii sa poata fi accesati, este nevoie de: o institutie specializata, o legislatie adecvata, personal specializat la nivelul administratiei centrale si locale si de o buna coordonare interministeriala.
Institutia a fost infiintata prin ordonanta de urgenta si se numeste Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Parlamentul nu s-a pronuntat insa asupra ordonantei (sic!), ea fiind in reexaminare, la cererea presedintelui Traian Basescu. In plus, nu a fost adoptata inca o lege privind achizitiile publice (sic!) si, in consecinta, nici normele metodologice de aplicare a ei. Institutia competenta cu elaborarea lor este ANRMAP. Proiectul de lege este in curs de elaborare si, pana la momentul adoptarii sale in Guvern, consultarile cu reprezentantii Comisiei Europene sunt continue. Normele metodologice vor fi elaborate prin hotarari de Guvern imediat dupa ce proiectul de lege va fi adoptat de Guvern. Documentele trebuie insa finalizate pana la finele lunii martie 2006 si trebuie sa fie conforme cu actele juridice comunitare. Orice intarziere in adoptarea si, ulterior, in implementarea unei legi a achizitiilor publice va crea probleme in folosirea miliardelor de euro ce vor veni dupa aderare.
Dupa o tergiversare inexplicabila in adoptarea acestor acte normative si un scandal de proportii intre Palate anul trecut, zilele acestea au fost reluate discutiile la nivelul liderilor coalitiei pe tema legii achizitiilor publice. In sarcina Guvernului cade stabilirea unor programe pentru mai multe tipuri de proiecte, de exemplu pentru: dezvoltarea infrastructurii de transport; dezvoltarea regionala; sustinerea investitiilor productive, cu precadere a IMM-urilor; dezvoltarea centrelor de afaceri; elaborarea planurilor de export; participarea la targuri si expozitii; dezvoltarea economiei rurale prin cresterea productivitatii sectorului agricol etc.
Firmele si institutiile aplicante si beneficiare trebuie sa stie de pe acum ca programele finantate prin Fonduri structurale vor functiona pe principiul de decontare a banilor cheltuiti si nu pe cel al avansului de plata, cum a fost in cazul fondurilor de pre-aderare. Respectiv, mai intai se face investitia din surse proprii, iar apoi este decontata. Procedurile care vor trebui parcurse pentru obtinerea banilor vor fi insa de departe mult mai complicate. Experienta accesarii fondurilor SAPARD i-a invatat pe multi solicitanti ca este bine sa apeleze la firmele de consultanta specializate pe acest tip de activitate.
Un expert bun poate mari sansele ca dosarul proiectului pentru care se solicita banii sa fie bine intocmit, evitandu-se astfel pierderea de timp, prin returnarea dosarului insotit de observatii. In orice caz, pregatirea trebuie inceputa de pe acum, stabilite prioritatile de dezvoltare pe termen lung si create mecanismele necesare, astfel ca, la momentul oportun, sa functioneze turate la maximum, intocmai ca o masina gata sa plece la drum „din prima cheie”.