Tranzacţiile imobiliare ar putea fi contestate ulterior în justiţie de părţile care au încheiat contractul sau de către terţi dacă schimbul de proprietate sau închirierea nu sunt însoţite de certificatul de eficienţă energetică al imobilului, reiese dintr-un proiect elaborat de MDRT, citat de Mediafax.
Prevederile sunt incluse într-un proiect de lege iniţiat de Ministerul Dezvoltării, pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
Legislaţia în vigoare prevede ca, începând de la 1 ianuarie 2011, proprietarii de locuinţe unifamiliale şi apartamente din blocurile de locuinţe trebuie să pună la dispoziţia potenţialilor cumpărători sau chiriaşi certificatul de performanţă energetică.
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România a anunţat în ianuarie că respectiva prevedere nu condiţionează transferul de proprietate asupra clădirilor, iar instanţa, executorul sau notarul nu pot împiedica în nici un fel proprietarul, cumpărătorul sau chiriaşul să vândă, să cumpere sau să închirieze.
Proiectul de lege iniţiat de MDRT prevede că pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/ proprietarul/ administratorul este obligat să pună la dispoziţia
potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului, astfel încât acesta să ia la cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/ unităţii de cădire pe care urmează să o cumpere/ închirieze. Contractele încheiate fără respectarea acestei prevederi sunt supuse nulităţii relative potrivit prevederilor Codului Civil, se arată în document.
La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.
Totdată, la data înregistrării contractului, noul proprietar are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă o copie a certificatului energetic, iar originalul va rămâne în posesia sa.
Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/ proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul verbal de recepţie şi se constituie în parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.
„Procesul verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia certificatului, este nul de drept”, se arată în proiect.
În anunţurile de vânzare sau închiriere a clădirilor/ unităţilor de clădire, investitorul/ proprietarul sau administratorul imobilului trebuie să precizeze, obligatoriu, informaţii cu privire la indicatorii privind performanţa energetică, specificaţi în certificat.
Proiectul de lege stipulează că, în scopul reducerii consumurilor energetice, al îmbunătăţirii performanţei energetice şi tranziţiei către clădiri al căror consum este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării va propune aprobării Guvernului mai multe programe naţionale de sprijin financiar.
Certificatul de performanţă energetică se elaborează pentru diverse tipuri de clădiri sau unităţi componente, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore, dar şi pentru cele aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.
Documentul se elaborează de auditor energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/ administratorului clădirii/ unităţii de clădire, se înmânează solicitantului şi este valabil 10 ani de la data eliberării, cu excepţia situaţiei în care asupra clădirii/unităţii clădirii nu se efectuează lucrări care modifică consumurile energetice ale acesteia.
Certificarea şi auditarea energetică se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării, până la 30 iunie 2011 fiind avizate peste 1.000 de persoane.
Contactat de MEDIAFAX, Dan Berbecaru, vicepreşedinte al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC), a afirmat că în acest an au fost realizate peste 1.000 de certificate în toată ţara.
El a explicat că certificatele sunt eliberate fie de persoane fizice autorizate, fie de salariaţi în cadrul unor companii de profil, iar preţurile nu sunt fixe şi variază în funcţie de tipurile de clădiri.
Astfel, pentru un apartament în bloc, „un preţ corect” este în opinia sa situat între 400 şi 600 de lei, iar la clădirile de peste 1.000 de metri pătraţi, costul de referinţă este de 1 euro/ metru pătrat. Pentru clădirile cu suprafeţe mai mici, preţul este de 1-1,5 euro/ metru pătrat, iar pentru cele mai extinse tariful poate coborî la 0,5-0,6 euro/ metru pătrat.
Proiectul de lege introduce şi prevederi noi legate de sistemul de control, contravenţii şi sancţiuni.
Astfel, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) din subordinea Ministerului Dezvoltării va efectua controale cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare.
ISC va controla afişarea certificatului la clădirile aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor administraţiei publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice. Totodată, instituţia va verifica, prin sondaj, certificatele şi rapoartele de audit energetic, precum şi cele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare.
Autorii documentului identifică şi o serie de contravenţii, precum nerespectarea unor obligaţii din partea auditorilor energetici şi experţilor tehnici, nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/ administratorii clădirilor publice sau neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de ISC la controlul anterior. În aceste cazuri, amenzile sunt cuprinse între 250 lei şi 1.000 lei.
În schimb, pentru întocmirea şi eliberarea de certificate şi rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de inspecţie, pentru care auditorul energetic sau expertul tehnic nu au competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare, este sancţionată cu amenzi cuprinse între 5.000 lei şi 10.000 lei.
„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, investitorii si proiectanţii vor lua toate măsurile pentru ca, începând cu data de 31 decembrie 2020, clădirile pentru care se organizează recepţia la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero”, se arată în proiect.
