Cine nu susţine taxa de solidaritate de 10%, aplicată bugetarilor cu venituri de peste 1.000 de euro, nu ar trebui să emită pretenţii la rectificarea bugetară, îşi ameninţă premierul Ponta partenerii de guvernare. Într-o schemă în câţiva paşi, taxa, al cărei efect bugetar e minor, ne-ar putea readuce la sistemul progresiv de impozitare.
Introducerea unei taxe numite de către premierul Victor Ponta drept una de ”solidaritate” nu e văzută cu ochi buni de partenerii de guvernare ai PSD. La finalul şedinţei USL de marţi, premierul a declarat că subiectul taxei de solidaritate de 10% a fost în discuţie şi urmează să mai fie analizat, după ce partenerii de guvernare s-au pronunţat împotriva acestei taxe. Întrebat de poziţia partenerilor din USL faţă de această chestiune, Ponta a răspuns: „Să nu-i impozităm. După care eu le-am zis să nu vină la rectificare să ceară niciun ban. E simplu, ne mai gândim”.
Are taxa vreo logică?
În viziunea premierului, taxa plătită de bugetarii cu venituri de peste 1.000 de euro ar ajuta atât la susţinerea tarifului social la energie (în contextul aducerii acestor preţuri cât mai aproape de media UE), cât şi la restituirea sumelor reţinute salariaţilor de la stat de către Guvernul Emil Boc. „Scopul principal este următorul, cei care au peste 1.000 de euro în zona bugetară, pot să participe cu o taxă de solidaritate la efortul comun pe care îl facem pentru tariful social la energie, pentru a da înapoi – noi, să ştiţi, şi zilele astea tot dăm înapoi ceea ce a luat Guvernul Boc”, a spus Ponta. Taxa ar trebui aplicată nu doar bugetarilor din instituţii, ci şi tuturor salariaţilor din sectorul de stat, autorităţi, agenţii, companii cu capital majoritar şi integral de stat, mai opinează el .
Taxa ar aduce venituri suplimentare de doar 10 milioane lei, iar, dacă s-ar aplica pe toate salariile, inclusiv din zona privată, şi pensiile peste 4.000 lei, suma ar ajunge la circa 200 milioane lei, afirmă surse guvernamentale, citate de Mediafax.
O măsura anti-constituţională
Introducerea unui impozit care să fie plătit doar de unii angajaţi, în funcţie de forma de proprietate a angajatorului lor, este o măsură ilegală, ce va putea fi contestată cu uşurinţă în instanţe şi care nu are o logică economică, spune Dan Schwartz, consultant fiscal la firma Scot &Company Consulting.
Dacă reducerea din 2010 a salariilor la bugetari cu 15% a avut un efect economic benefic asupra bugetului, în cazul de faţă nu se poate vorbi de aşa ceva, sumele colectate fiind mici. Singura raţiune a măsurii poate fi doar politică, spune Schwartz. Măsura ar menţine nivelul costurilor cu salariile, dar ar lovi în veniturile nete, determinând atât o scădere a consumului, cât şi o migraţie a forţei de muncă bine calificate către sectorul privat, afirmă el.
O dată ce impozitul de solidaritate ar fi considerat ilegal de către instanţele de judecată, Guvernul ar putea fi tentat să extindă aplicarea birului spre sectorul privat, pentru a îndepărta orice acuze de discriminare. O astfel de măsură ar lovi însă competitivitatea economiei.
O dorinţă mai veche
Reintroducerea impozitului progresiv a fost una dintre promisiunile programului de guvernare din toamna anului trecut. Atunci USL a propus o impozitare în trei trepte: 8% pentru salariile sub 800 de lei, 12% pentru salariile între 800 şi 1.600 de lei şi 16% pentru salariile de peste 1.600 de lei. Cotele urmau să fie aplicate din 2014. Aplicarea unui astfel de sistem ar micşora însă veniturile bugetului de stat şi de aceea, cel mai probabil, va întâmpina opoziţia FMI. În ipoteza introducerii sistemului progresiv, taxa de solidaritate ar putea funcţiona ca un contraargument al Guvernului în discuţiile cu FMI, în privinţa pierderilor pricinuite de introducerea acestui sistem.
