O decizie privind reluarea plăţilor sau suspendarea fondurilor (după ce în decembrie 2012 s-a anunţat pre-suspendarea acestora) va fi luată în luna iunie de către Comisia Europeană, au declarat, ieri, pentru România Liberă oficiali ai Ministerului Transporturilor sub protecţia anonimatului. Până pe 13 februarie ministerul trebuie să implementeze măsurile dispuse în luna decembrie 2012 de către CE, urmând ca în termen de 4 luni Comisia să se declare mulţumită sau nu de implementarea acestora şi să îşi anunţe decizia.
Ce cercetează DLAF?
Există importante suspiciuni de fraudă ce privesc licitaţiile derulate acum doi ani pentru construirea a 6 din cele 8 tronsoane de autostradă aflate în lucru.
Potrivit unui comunicat remis luni de minister este vorba de cele două tronsoane dintre Nădlac şi Arad şi cele patru dintre Orăştie-Sibiu. Au scăpat primul tronson dinspre Timişoara spre Lugoj, precum şi primul tronson dinspre Lugoj spre Deva.
Cele şase tronsoane au fost „transmise cu suspiciune de fraudă la Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF – n.red.)”, se precizează în comunicat.
Cercetările privesc faza de licitaţie a contractelor, nu derularea lucrărilor, şi că încă nu e stabilit dacă e vorba de nereguli nevinovate sau de fraude. In primul caz măsurile dispuse de CE pot fi aplicarea de corecţii financiare (între 5% şi 25%) în timp ce în a doua situaţie se poate ajunge la suspnedare. „Deocamdată e vorba de indicii, precum descalificarea unor firme. Nu ştim, spre exemplu, dacă descalificările au fost justificate sau doar menite să ducă la acordarea contractelor unor firme de pe locurile inferioare la licitaţii. Odată aflat răspunsul vom şti dacă a fost fraudă”, spune oficialul MT.
Care sunt consecinţele?
Acestea sunt multiple. In primul rând, dacă în iunie se va decide suspendarea plăţilor, România va fi obligată să continue din buzunarul propriu lucrările la cele 6 autostrăzi, cel puţin încă 6 luni (socotite din iunie 2013) cât ar dura procedurile ulterioare. Deoarece CE asigură 85% din banii necesari, iar plăţile CE la lucrările în curs au fost deja stopate încă din iulie 2012, efortul necesar bugetar ar fi uriaş.
Statul ar trebui să asigure atât plata lucrărilor efectuate până acum, dar nedecontate de către CE, respectiv 277 milioane de euro, dar şi valoarea lucrărilor ce vor fi efectuate până la începutul anului viitor când s-ar relua plăţile, în ipoteza nefericită a suspendării. Ar fi vorba de aproape 500 de milioane de euro, bani ce nu se găsesc în buget.
Proiectele avansează deocamdată deoarece statul a preluat sarcina finanţării după stoparea plăţilor de către CE. Nu este însă clar cât de mult poate bugetul susţine acest efort important.
Deoarece unele proiecte au fost aprobate la finanţare acum doi ani şi fiindcă funcţionează în prezent regula „n+2”, pentru a nu pierde finanţări Transporturile trebuie să absoarbă în 2013 nu mai puţin de 1,1 miliarde euro. Tot ce nu se cheltuie în 2013 din această sumă este pierdut.
Ţintele ministrului Fenechiu
In pofida situaţiei critice, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, are ţeluri mari. El şi-a propus „evitarea pe cât posibil a suspendării” fondurilor, creşterea gradului de absorbţie de la 10% la 25% în acest an ( ce presupune cheltuirea a aproximativ 670 de milioane de euro doar în 2013) şi majorarea gradului de contractare de la 60% la 80%. Ministerul a anunţat şi un pachet de măsuri administrative menit să remedieze situaţia.
