Fermierii sunt mai degrabă finanţaţi de marile companii de profil decât de bănci, ultimele considerând agricultura un „domeniu riscant”, susţin reprezentanţii organizaţiilor profesionale.
Deşi suprafaţa agricolă totală a României este de 14 milioane de hectare, în urma negocierilor cu Uniunea Europeană subvenţiile se acordă doar pentru 8,75 milioane de hectare de teren agricol, fondurile alocate pentru acest an fiind de 900 milioane de euro.
Fonduri de două miliarde euro
„Cuantumul anual al subven-ţiilor pe care le primim pentru terenurile cultivate reprezintă doar 30% din cât primesc alte state ale Uniunii Europene. Reprezentanţii altor ţări au negociat cu mai multă insistenţă şi în perioada următoare şi noi ar trebui să procedăm la fel”, a declarat ieri Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), care a participat la Romanian Agribusiness Conference 2011. Evenimentul a reunit oficiali din agricultură, reprezentanţi ai mediului de business din domeniu, fermieri şi a fost organizat de Medien Conferences, divizia de evenimente business a grupului Medien Holding, care editează şi cotidianul România liberă.
Pentru 2011, agricultorii români vor primi în jur de 174 de euro pentru fiecare hectar cultivat. Subvenţia finală este formată din banii care provin de la UE, de la buget, dar şi alte fonduri. În total, pentru acest an, suma alocată pentru subvenţii este de două miliarde euro.
Corecţie pentru cereri suplimentare
„Suprafaţa negociată cu Uniunea Europeană pentru care se fac plăţi la hectar este de 8,75 milioane hectare. De la agricultori se primesc însă cereri pentru 9,5 milioane – 9,6 milioane hectare. Suma care ar reveni la hectar pentru suprafaţa negociată este de circa 101 euro, dar, aplicând corecţia necesară, fermierii primesc 95 euro. Însă la această sumă se mai adaugă şi banii de la buget şi din alte fonduri (încă 300 milioane euro). Suma finală pentru agricultori, pentru fiecare hectar, va fi în jur de 174 euro”, a menţionat Nicolae Sterghiu, director general adjunct la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Despre finanţările necesare culturilor agricole, Ion Bălan, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susţine că cei mai mari creditori rămân marile comapanii de profil care asigură periodic îngrăşăminte, seminţe şi altele produse, în timp ce băncile continuă să considere agricultura „un sector riscant”.
„Suprafeţele mici rămân o problemă a agriculturii româneşti. Realizările importante din agricultură aparţin marilor explo-ataţii care dau producţia pentru intern şi eventual export. Restul e pentru autoconsum”, a precizat Ion Bălan.