„Statele Unite îi omagiază pe toţi armenii care au pierit în genocidul care a început acum 106 ani. Enunţăm istoria. Nu facem acest lucru pentru a atribui vina, ci pentru a ne asigura că ceea ce s-a întâmplat nu se va repeta niciodată”, a declarat Joseph Biden, citat de agenţia Associated Press. Anunţul a fost făcut în Ziua de Comemorare a Genocidului Armean.
Joseph Biden onorează o promisiune din campania electorală, recunoscând că evenimentele iniţiate în anul 1915 au fost un efort sistemic deliberat de eliminare a etnicilor armeni. Joseph Biden a argumentat în campania electorală că evitarea recunoaşterii genocidului asupra armenilor ar putea permite repetarea unor astfel de atrocităţi în viitor. Potrivit istoricilor, aproximativ două milioane de armeni au fost deportaţi, iar circa 1,5 milioane au fost omorâţi în cursul atrocităţilor denumite „Metz Yeghern”.
„Recunoaşterea genocidului armean este importantă nu doar pentru comemorarea celor 1,5 milioane de victime nevinovate, ci şi pentru evitarea repetării unor astfel de crime”, a declarat premierul Armeniei, Nikol Pashinyan.
Turcia a reacţionat vehement la decizia SUA. „Respingem şi denunţăm în termenii cei mai puternici poziţia preşedintelui SUA faţă de evenimentele din anul 1915, o decizie luată sub presiunile cercurilor radicale armene şi grupurilor antiturce”, a transmis Ministerul turc de Externe. „Cuvintele nu pot schimba istoria şi nu o pot rescrie. Turcia respinge total poziţia SUA”, a afirmat ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.
Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, l-a acuzat pe Joe Biden că repetă „calomniile grupurilor a căror unică agendă este să fie ostile faţă de Turcia”. „Îi recomandăm preşedintelui SUA să vadă propria istorie şi actualitatea”, a declarat Ibrahim Kalin.
Biden este primul președinte american care recunoaște genocidul armean
Decizia lui Joe Biden, primul președinte SUA care recunoaște oficial genocidul armean comis de otomani, vine în același moment cu demisia premierului armean Nikol Pașinian, în încercarea de a depăși criza politică în care se zbate Armenia.
Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a anunţat duminica aceasta că demisionează, dar că va continua să asigure interimatul funcţiei până în alegerile legislative din iunie, menite să scoată această ţară din criza politică, informează Agerpres.
„Demisionez astăzi din postul meu de premier”, a anunţat el pe pagina sa de Facebook.
Paşinian, care a convocat alegeri legislative anticipate pentru 20 iunie în încercarea de a obţine un nou mandat, se confruntă cu o gravă criză politică după înfrângerea Armeniei de către Azerbaidjan în conflictul din Nagorno-Karabah, regiune azeră cu majoritate armeană, care a izbucnit în septembrie 2020, a durat 44 de zile şi s-a încheiat la 10 noiembrie printr-un acord de încetare a focului girat de Moscova.
Superior din punct de vedere tehnic, Azerbaidjanul a învins armenii şi a recuperat controlul asupra unei părţi din Nagorno-Karabah, dar şi asupra mai multor districte pe care nu le mai controla după mai bine de 30 de ani şi un prim război. Luptele s-au soldat cu moartea a peste 5.500 de militari din ambele tabere şi a 150 de civili, potrivit surselor oficiale. Înfrângerea Armeniei a provocat de asemenea o criză politică, cu manifestaţii împotriva lui Nikol Paşinian, acuzat că a capitulat.
Paradoxul este că, deși Rusia a fost mereu aliatul tradițional al Armeniei în zonă, nu a mai sprijinit micuța națiune din Caucaz, în războiul tocmai încheiat, așa cum a făcut-o Turcia cu aliatul ei, Azerbaidjan.
Una din explicații este că Rusia nu a văzut cu ochi buni venirea la putere a lui Pașinian, reformist și luptător împotriva corupției din țară, în 2018, în urma unei revoluții stradale, mișcări de care se teme, mai ales că premierul armean vrea o apropiere și de UE.
Rușii au obținut în schimb, în urma armistițiului negociat chiar de ei, desfășurarea de forțe militare pentru menținerea păcii, al căror efectiv este apropiat cu cel necesar unei invazii militare: 1.960 de militari ai forţei de menţinere a păcii, 90 de transportoare blindate şi 380 de alte vehicule militare și echipamente speciale de-a lungul liniei de contact în Nagorno-Karabakh
Dacă în ultima vreme a devenit o obișnuință ca SUA și Turcia să fie pe poziții contrare în ceea ce privește geopolitica zonelor învecinate Turciei, iată că decizia SUA, de ziua comemorării genocidului armean, vine să-l ajute pe premierul Nikol Pașinian, confruntat cu o puternică criză de imagine și legitimitate. E o mutare împotriva intereselor rusești în zonă, nu întâmplătoare după desfășurarea de trupe la granițele Ucrainei.
