Directorul Visa explică pentru România Liberă de ce ţara noastră ocupă unul dintre ultimele locuri în ceea ce priveşte fraudele electronice.
Fostul coordonator al Visa în Europa de Sud-est şi actualul şef al operaţiunilor din România, Cătă-lin Creţu, spune că cipul şi „exportul” de infractori ne-au ferit de furturile de pe card.
R: Majoritatea băncilor locale emit deja carduri cu CIP. Aceste carduri au însă şi o componentă cu bandă magnetică, din cauza faptului că reţeaua de acceptare nu este încă integral pregătită. Când credeţi că românii vor putea folosi exclusiv cardul cu CIP?
C.C.: Până la finele anului reţeaua de acceptare va fi pregătită pentru acceptarea cardurilor cu CIP. Este nevoie ca în continuare banda să rămână prezentă, pentru că în afara Europei cardurile funcţionează eminamente cu bandă magnetică. Este nevoie deci de dualitate. În Europa, Visa are deja un produs de tip CIP şi PIN. Se numeşte V-Pay. Acest card a fost deja emis. Avem acest produs. Băncile îl pot emite şi în România. Argumentul principal pentru introducerea cardului cu CIP este scăderea criminalităţii. România are un nivel de fraudă foarte mic şi pentru că majoritatea ATM şi POS acceptă deja această tehnologie. Infractorii români nu mai pot folosi atât de uşor datele culese de pe carduri din străinătate.
R: Mai este cardul infailibil dacă are şi bandă magnetică?
C.C.: În Europa, terminalul îţi cere CIP. Nu lasă banda să intre. Nu văd o ameninţare serioasă din acest punct de vedere.
R: De la debutul crizei a crescut frauda?
Nu am văzut o influenţă a crizei. Infractorii români îşi desfăşoară activitatea pe alte pieţe, de aceea România este oarecum ferită. Nici reţeaua de acceptare nu mai este la fel ca în trecut. Am eliminat practic punctul vulnerabil o dată cu introducerea tehnologiei de acceptare a cardurilor cu CIP. Se vede o scădere semnificativă a fraudelor chiar de la nivelul foarte scăzut la care ne situăm în prezent.
R: Care este tehnologia viitorului?
C.C.: Evident, vorbim de tehnologia contactless. Pentru ca ea să existe şi în România trebuie clădită reţeaua de acceptare. Trebuie explicate beneficiile tranzacţiilor. Trebuie găsite zonele de utilizare în România unde oamenii ar urma să o folosească în mod obişnuit. Următorul pas – aşteptăm integrarea cardurilor Pre Paid, care pot deschide apropierea de comercianţi. Astfel se pot stimula vânzările. Apoi Serviciul Cash-Back, care permite acordarea de mici împrumuturi (de până la 150 de lei) pentru cumpărăturile făcute cu cardul. Apoi, bineînţeles, ne gândim la sinergia între card şi telefonul mobil.
R: Va dispărea cardul în forma sa actuală?
C.C.: Deja se văd nenumărate alte posibilităţi. Nu suntem o industrie a plasticelor. Da, se poate spune că actuala formă, acea bucată de plastic, va dispărea. Există foarte multe zone unde plăţile nu se mai fac cu plasticul, ci prin intermediul CIP-ului. Prin intermediul telefonului, de exemplu. Există şi acum carduri virtuale. Această industrie a început, dar nu se va termina cu era plasticului.
R: Cum stăm din punctul de vedere al gradului de utilizare a cardului la comercianţi?
C.C.: Este în jur de 13% ca valoare tranzacţionată. Ca număr de tranzacţii, suntem la un 26%, ceea ce este destul de bine. Criza a mai încetinit ritmul acesta de creştere. Provocarea industriei nu este însă criza, ci mentalitatea, preferinţa către numerar. Ţine mai mult de controlul băncilor să schimbe această mentalitate, deşi şi Guvernul s-ar putea implica.
