Cele mai riscante domenii pentru banci sunt imobiliarele, constructiile, transporturile, comunicatiile si turismul.
Bancherii nu vad o revenire a creditarii nici in trimestrul II.
In primul trimestru din acest an, activitatea de creditare a populatiei si a companiilor s-a restrans semnificativ, avand ca principale cauze inasprirea conditiilor de imprumut, majorarea marjelor de dobanda si scaderea puternica a cererii, potrivit unui studiu realizat de BNR in randul celor mai mari banci din sistem.
Pe partea stabilirii politicilor de creditare a companiilor, factorii determinanti raman in continuare asteptarile privind situatia economica generala si riscul asociat industriei in care activeaza compania. Bancherii au nominalizat pentru a doua oara consecutiv sectorul imobiliar drept cea mai riscanta ramura economica, urmat de constructii, transporturi, comunicatii, posta si turism. De asemenea, factori tot mai importanti, in sensul inaspririi creditarii, devin ponderea tot mai mare a imprumuturilor neperformante si riscul asociat garantiilor solicitate, in conditiile in care circa trei sferturi din creditele acordate companiilor sunt garantate cu ipoteci.
Totusi, ritmul inaspririi creditarii pentru companii s-a temperat fata de trimestrul anterior, contrar asteptarilor. Acesta ar putea fi un semnal pentru detensionarea creditarii persoanelor juridice. In structura, accesul IMM-urilor la finantare a fost restrictionat pentru al treilea trimestru consecutiv. Pentru perioada urmatoare, bancile anticipeaza o temperare a restrictivitatii creditarii in cazul IMM-urilor si o mentinere in cazul corporatiilor.
Pentru al patrulea trimestru consecutiv, bancile si-au revizuit in sus cerintele de garantii din partea companiilor, in conditiile in care preturile activelor imobiliare au suferit corectii importante si e de asteptat sa continue pe aceeasi tendinta descendenta. Potrivit BNR, efectul cumulat al acestor inaspriri succesive privind garantiile solicitate semnaleaza o mutare a obiectivului bancilor din zona maximizarii profiturilor catre preocupari de gestionare a eventualelor pierderi.
Cele mai importante modificari cu caracter restrictiv au fost reducerea scadentei maxime de acordare a creditelor si majorarea primei solicitate la creditele cele mai riscante. La nivel agregat, cererea de credite noi din partea companiilor a intrat pentru prima oara pe teritoriul negativ. Explicatiile tin atat de restrangerea activitatii economice (si, implicit, de o nevoie de finantare diminuata), cat si de modificarea clauzelor contractuale. Angajamentele pe termen lung sunt evitate in actualele conditii de finantare, astfel ca multe proiecte de investitii sunt amanate.
In cazul populatiei, bancile au inasprit conditiile de creditare la toate tipurile de imprumuturi, de la ipotecar la creditul de consum. Sporul de restrictivitate ingradeste suplimentar accesul deja limitat al populatiei la credite, pe fondul cresterii accelerate a restantelor si prognozelor pesimiste privind somajul si veniturile populatiei.
De asemenea, in cazul creditelor ipotecare acordate in primul trimestru, gradul maxim de indatorare a scazut per ansamblu cu 6%, pana la 43%, iar ponderea creditului in valoarea garantiei imobiliare a scazut cu 6,5%, la 64,2%.
Cererea pentru orice fel de credite din partea populatiei s-a prabusit in primul trimestru, avand ca principale cauze evolutia si perspectivele pietei imobiliare, asteptarile privind situatia financiara si somajul in urmatoarele 12 luni, care au deteriorat semnificativ increderea consumatorilor. Pentru perioada urmatoare, bancile anticipeaza mentinerea cererii in teritoriul negativ.
