Principalii directori ai Companiei de Autostrăzi au înregistrat în 2011 creşteri ale veniturilor care au atins şi 75%. Majorarea salariului mediu pe economie a fost în aceeaşi perioadă de ordinul câtorva procente.
Nivelul salariilor plătite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a crescut pentru majoritatea directorilor cu procentaje considerabile, mult peste inflaţie, peste media creşterii salariale la nivelul economiei şi chiar peste „realizările” în zona autostrăzilor şi drumurilor naţionale, arată declaraţiile de avere depuse zilele trecute de angajaţii CNADNR.
În perioada de prosperitate pentru directorii CNADNR, autostrăzile au stat închise pe timp de iarnă preţ de câteva săptămâni, zeci de kilometri de autostrăzi nici nu au fost măcar scoşi la licitaţie (între Timişoara-Lugoj şi Lugoj-Deva), proiecte de tipul Comarnic-Braşov sau Buzău-Albiţa sunt îngheţate, iar tronsoane de autostradă ce trebuie deschise în primăvară sunt undeva la 5% ca stadiu fizic.
Cel mai mare salariu a fost înregistrat de Marius Piştea, director autostrăzi construite din fonduri externe. Potrivit declaraţiei sale de avere, acesta a încasat anul trecut 180.628 lei, adică 15.000 de lei în medie pe lună. Suma este mult peste cea încasată în 2010. Declaraţia sa de avere arată că în acest an Piştea a încasat doar 72.555 lei, salariu de bază, el neprecizând care au fost veniturile sale brute, incluzând sporurile.
Directorul economic, Ionuţ Maşala, care deţine în prezent funcţia de director general al companiei cu delegare de atribuţii, a avut şi el un an bun în 2011. El a încasat 145.120 lei, cu 75% peste nivelul de 83.954 din anul precedent. Soţia sa, angajată a companiei, a înregistrat şi ea o creştere salarială de la 41.572 lei în 2010 la 62.103 lei în 2011.
Tendinţa a fost urmată şi în cazul directorului financiar Cristina Branici, ale cărei venituri s-au majorat de la 104.434 lei la 142.772 lei şi la fel şi în cazul lui Nicoleta Davidescu, şefa departamentului de autostrăzi, ale cărei venituri au fost în creştere de la 70.000 lei la 116.526 lei.
Fosta directoare de fonduri externe Silvia Ciobanovschi, reţinută anul trecut de DNA fiind cercetată că a primit aparatură electrocasnică de la o firmă pentru a-i facilita acesteia derularea unor contracte, a înregistrat şi ea o creştere semnificativă, de la 125.588 lei în 2010 la 174.016 în 2011. Nici şefilor de proiect nu le-a mers greu. Otilia Nae, unul dintre aceştia, a înregistrat un salariu de 159.000 lei în 2011, cu 67% mai mare decât în 2010.
Care a fost mecanismul?
Pe hârtie salariul directorului general nu îl poate depăşi pe cel al unui secretar de stat, situat în jurul a 4.500 de lei pe lună. Paradoxuri româneşti cunoscute de toate guvernele de până acum, dar nerezolvate de nici unul fac ca salariile de încadrare ale directorilor generali adjuncţi să fie mult mai mari, putând atinge 5.900 de lei.
Salariile sunt însă mizilic, sporurile fiind deseori mai substanţiale. Este cazul celor de vechime, de până la 30%, de fidelitate de 10%, de atragere fonduri europene, de 75%, al indemnizaţiilor de conducere de 45% primite mai de toată lumea, de la şef de birou în sus. Spre exemplu, în luna aprilie 2011 unul dintre directorii adjuncţi a încasat un salariu de 15.000 de lei, chiar dacă avea 5.900 de lei salariul de încadrare.
Nu în ultimul rând plata orelor suplimentare a devenit o altă afacere în cadrul companiei. După ce a dat afară câteva sute de angajaţi sau i-a scos la pensie, CNADNR a început să plătească ore suplimentare unora dintre angajaţii rămaşi, pe motiv că aceştia trebuie să stea după program căci nu fac faţă. Nu oricine primeşte dreptul de a i se plăti ore suplimentare, norocoşii fiind aleşi pe sprânceană, ne-au declarat anterior unii angajaţi nemulţumiţi ai CNADNR. Ziarul România liberă a solicitat anul trecut conducerii CNADNR să informeze asupra numărului de ore suplimentare plătite, sumelor vărsate în acest scop, numărului beneficiarilor de ore suplimentare plătite. Răspunsul a fost refuzat de Daniela Drăghia, directorul general CNADNR de la acel moment. Declaraţia sa de avere, arată că Daniela Drăghia, ţinută de fostul ministru Anca Boagiu într-un interimat continuu la conducerea CNADNR pentru a nu fi obligată să i se facă contract de mandat cu criterii de performanţă şi pentru a avea totodată salariu mai mare, a încasat şi ea peste 120.000 de lei în 2011.
Citeşte aici cum şi-a numit ministrul Transporturilor un apropiat specializat în cultură şi învăţământ al doilea om în Compania de Autostrăzi.
