Succesul remarcabil obţinut de România în atragerea celor 1,5 miliarde de dolari de pe Wall Street indică încrederea investitorilor de portofoliu şi al fondurilor de investiţii în ratingul nostru suveran, însă este umbrit de perspectiva accentuării datoriei externe şi al vârfurilor de plată viitoare, au afirmat oamenii de afaceri prezenţi la conferinţa „România în 2012: Perspective economice” organizată de Medien Conferences.
„Perspectivele economice locale, inclusiv din domeniul agriculturii româneşti, sunt influenţate de situaţia pe plan mondial. Cea mai mare provocare este sustenabilitatea producţiei, confruntată de la an la an cu o creştere a cererii de alimente şi o volatilitate crescută a preţului alimentelor”, spune Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Agriculturii (MADR).
Tanczos Barna admite că micii fermieri au nevoie de ajutor, şi susţine că MADR pregăteşte atât înlocuirea fostului sistem de rentă viageră – considerat de Uniunea Europeană ajutor de stat- cu o nouă măsură de sprijin, cât şi realocarea fondurilor fostului Program Naţional de Dezvoltare Rurală, prin negocieri ce vor avea loc la Bruxelles la mijlocul acestei luni.
„Nu există o credibilitate a fermierilor mici în faţa băncilor, care orientează creditarea către fermele mari…MADR lucrează în 2012 la crearea unor noi scheme de ajutor”, afirmă Tanczos Barna.
Sectorul agricol şi al co-finanţării proiectelor bazate pe fonduri europene au înregistrat cea mai importantă dinamică din segmentul creditării bancare în ultimul an, susţine, la rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea.
„Comunitatea bancară românească trece printr-un moment de cotitură în ceea ce priveşte activitatea de creditare. Când spun acest lucru, mă refer la faptul că abia de ieri (n.r. 1 februarie) a intrat în vigoare noul regulament privind creditarea persoanelor fizice, care practic limitează şi mai mult creditul de consum pentru persoanele fizice, creând spaţiu mai mare (n.r. teoretic) pentru creditarea persoanelor juridice”, spune Gheţea. Însă creditarea persoanelor fizice nu a funcţionat nici în ultimii doi ani şi nici sectorul companiilor nu s-a bucurat de un reviriment notabil, a adăugat preşedintele ARB.
„Pe sectorul agricol creditul s-a mişcat mai vioi – şi chiar şi în domeniul proiectelor co-finanţate cu fonduri europene, inclusiv pe segmentul administraţiilor locale, faţă de creditul oferit firmelor din domeniul producţiei şi serviciilor”, a spus Gheţea. Totodată, apetitul scăzut al bancherilor pentru riscuri mari a fost dublat de retragerea fondurilor băncilor cu capital străin din pieţele aşa-numite „emergente”.
„Radiografia creditării ne arată că băncile nu au contribuit la creşterea economiei prin creditare, cu excepţia acestor domenii (n.r. agricol şi al fondurilor europene), unde, paradoxal, există concurenţă…”, a subliniat Gheţea.
Mark Gibbins, Partener şi Coordonator al Serviciilor de Asistenţă Fiscală din cadrul KPMG în Romania a susţinut o prezentare în care a subliniat perspectivele generale ale economiei şi a discutat recentele modificări aduse Codului Fiscal precum şi aşteptările şi speranţele comunităţii de afaceri privind viitoarea politică fiscală. Gibbins a subliniat că economia României continuă să se confrunte cu numeroase provocări, menţionând riscul ca ritmul redresării să fie încetinit de slaba cerere din zona euro. Cu toate acestea, a adăugat că există încă multe sectoare care prezintă un potenţial de dezvoltare şi care oferă oportunităţi interesante investitorilor, ca de exemplu agricultura. Gibbins a îndemnat guvernul să se concentreze asupra utilizării fondurilor europene pentru atât de necesarele proiecte de infrastructură: „Comunitatea de afaceri a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra stării proaste a infrastructurii din România, care este unul din principalele obstacole în calea investiţiilor. Guvernul are acum şansa de a îndrepta situaţia şi de a folosi fondurile europene pentru a susţine proiectele de infrastructură. Aceasta ar încuraja o creştere pe termen lung, prin dinamizarea economiei şi încurajarea Investiţiilor Străine Directe (ISD). De asemenea, ar ajuta şi la relansarea atât de necesară a sectorului de construcţii şi crearea locurilor de muncă.”
Gibbins a subliniat că o mai mare stabilitate a legislaţiei fiscale ar contribui extrem de mult la susţinerea dezvoltării: „Companiile trebuie să îşi planifice afacerile cu mult timp înainte, cu atât mai mult într-o perioadă de recesiune, când trebuie să acorde o atenţie sporită costurilor. Astfel încât guvernul ar trebui să încerce să evite modificarea frecventă şi în termen scurt a legislaţiei, deoarece astfel de acţiuni au un efect negativ asupra afacerilor, şi prin urmare, asupra redresării economice.” Gibbins a îndemnat în acelaşi timp autorităţile fiscale să accelereze procesul de rambursare a taxelor către contribuabilii care au dreptul la acestea: „Există o problemă legată în mod deosebit de rambursarea cu întârziere a TVA-ului. Aceasta poate cauza serioase dificultăţi în desfăşurarea afacerilor şi poate chiar descuraja investiţiile străine directe.” Gibbins a concluzionat: „În general, comunitatea de afaceri doreşte o legislaţie stabilă şi o aplicare eficientă a legii de către autorităţile fiscale.”
Economistul Ionel Blănculescu, CEO, Consultanţă şi Investigaţii Financiare este optimist: chiar dacă 2012 reprezintă o perioadă de criză dublă pentru România prin prisma turbulenţelor externe dar şi a efectelor dure ale planului de austeritate, „nucleul dur al crizei” a trecut, iar 2012 s-ar putea anunţa „un an de înviorare economică”.
Blănculescu consideră însă emisiunea recentă de bonduri de 1,5 miliarde de dolari obţinuţi de România de pe piaţa americană drept un „chilipir” oferit occidentalilor, întrucât randamentul de 6,85% ar fi cu circa un punct procentual mai mare decât nivelul general al pieţei.
În acelaşi timp, avocatul Gabriel Biriş, partener al Biriş Goran, consideră că România poate fi salvată prin măsuri de eradicare a evaziunii fiscale.
„Criza din România a fost cauzată de lipsa de bun-simţ din procesul de legiferare”, spune Biriş, citând din cea mai recentă carte a sa, „Despre fiscalitate, competitivitate şi bun simţ”.
„Evaziunea fiscală a ajuns la cote inimaginabile. Evaziunea afectează siguranţa naţională, este un cancer care afectează bun-platnicii, avem firme care s-au retras deja din România, iar sumele pierdute depăşesc deficitul bugetar – mai mult decât atât, sumele astea pleacă din ţară”, afirmă Biriş.
În plus, economia românească suferă pierderi întrucât firmele româneşti se confruntă cu probleme de ordin intern care le pun în pericol competitivitatea externă, spune Kurt Weber, managing director, Horvath & Partners.
„Dacă ne referim la productivitatea în businessul românesc, firmele încă nu conştientizează că dacă vor să aibă succes în export trebuie să fie profitabile, iar dacă profitabilitatea nu vine din creştere, trebuie să vină din productivitate”, spune Weber.
El reclamă mediul de afaceri slab gestionat de organismele de reglemenatre, care, de multe ori, blochează dezvoltarea unui segment de business.
„Aceste probleme vor predomina în mediul privat, în 2012…diferenţele de productivitate dintre România şi occident sunt semnificative şi vom vedea în continuare programe de disponibilizare şi de creştere a eficienţei. Nu cred că ne putem baza în 2012 pe investiţii străine prea mari, context în care cred că România ar trebui să-şi definească clar zonele de interes”, susţine Weber.
„României i s-au predat foarte multe lecţii de care nu ţine nimeni cont în partea cealaltă”, spune, la rândul său, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR).
„Un raport Bruegel arată că investiţiile străine în România au fost mai mult speculative, în comparaţie cu cele primite de alte ţări central şi est-europene, care au fost axate pe producţie”, spune Pârvan.
România are nevoie de producţie şi locuri de muncă, iar guvernul ar trebui să deblocheze linii de finanţare precum cele ale Programului Naţional de Creştere a Competitivităţii, unde au fost depuse 158 de proiecte de investiţii mari, care ar putea crea 20.000 de locuri de muncă, încă din august 2011, a mai spus Pârvan.
„Problema economică nu e de moment, sau de un an…”, iar guvernul trebuie să sprijine mai mult firmele româneşti, a conchis secretarul general al AOAR.
